<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Ramasitele blocului Carlton</title>
	<atom:link href="http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/</link>
	<description>o initiativa Alex Galmeanu</description>
	<lastBuildDate>Sat, 04 Feb 2012 18:47:07 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
	<item>
		<title>By: Cristian Vararu</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-9825</link>
		<dc:creator>Cristian Vararu</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Dec 2011 19:27:12 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-9825</guid>
		<description>Confirm faptul că noul bloc Carlton a fost construit la sfârşitul cincizecilor, conform cărţii „Construcţii de beton armat realizate după eliberarea patriei” de Andrei Andrei (Editura Tehnică, 1959). Anul 1957, pomenit într-un comentariu anterior, verifică întocmai ce spun, fiind plasat între data fotografierii din 1956 şi momentul când cartea a fost dată la cules, în sept. 1959.
Alex Gâlmeanu, dacă vă interesează vă pot trimite o pagină scanată din respectiva carte, în care se explică în ce chip a fost construit noul bloc pe rămăşiţele celui vechi. Numai să-mi explicaţi unde să trimit scanarea. Toate bune şi felicitări pentru site!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Confirm faptul că noul bloc Carlton a fost construit la sfârşitul cincizecilor, conform cărţii „Construcţii de beton armat realizate după eliberarea patriei” de Andrei Andrei (Editura Tehnică, 1959). Anul 1957, pomenit într-un comentariu anterior, verifică întocmai ce spun, fiind plasat între data fotografierii din 1956 şi momentul când cartea a fost dată la cules, în sept. 1959.<br />
Alex Gâlmeanu, dacă vă interesează vă pot trimite o pagină scanată din respectiva carte, în care se explică în ce chip a fost construit noul bloc pe rămăşiţele celui vechi. Numai să-mi explicaţi unde să trimit scanarea. Toate bune şi felicitări pentru site!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Roman Casian</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-9734</link>
		<dc:creator>Roman Casian</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Sep 2011 17:12:09 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-9734</guid>
		<description>Inca o pagina de istorie frumos surprinsa prin fotografii! Felicitari, atat pentru imagini, cat si pentru reportaj!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Inca o pagina de istorie frumos surprinsa prin fotografii! Felicitari, atat pentru imagini, cat si pentru reportaj!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: elena</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-9167</link>
		<dc:creator>elena</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Sep 2010 21:35:36 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-9167</guid>
		<description>Blocul de langa, din cate stiu eu, pe langa acoperis lipsa.... este el cu totul lipsa. Au mai ramas decat aceste 2 fatade.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Blocul de langa, din cate stiu eu, pe langa acoperis lipsa&#8230;. este el cu totul lipsa. Au mai ramas decat aceste 2 fatade.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Mihai</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-8286</link>
		<dc:creator>Mihai</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Jun 2010 12:39:12 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-8286</guid>
		<description>Blocul de langa Carlton vad ca in 1956 mai avea partea de sus (acoperisul), ce s-a intamplat cu el, stie cineva?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Blocul de langa Carlton vad ca in 1956 mai avea partea de sus (acoperisul), ce s-a intamplat cu el, stie cineva?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Gruia</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-5031</link>
		<dc:creator>Gruia</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 21:47:38 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-5031</guid>
		<description>In vremuri mai vechi sau mai recente, multi specialisti de prestigiu au ajuns la concluzia ca blocul Carlton nu fusese nici mai rau si nici mai bine proiectat sau executat decat majoritatea celorlaltor cladiri de acelasi gen ridicate in epoca la Bucuresti. A fost doar primul prabusit, dintr-o serie care a continuat (conform avertizarilor multor ingineri inca de la acel moment) si care, din pacate, va mai continua. Tot procesul a fost inutil, caci eventualele defecte ascunse nu au fost cauza principala, ci cel mult o circumstanta agravanta.

Cauza principala a fost lipsa oricarei legislatii care sa oblige proiectantii la calcularea structurilor la fortele orizontale din cutremur si la o conformare geometrica de ansamblu eficace in caz de cutremur. Dar la acel moment nici pe plan international nu prea exista asa ceva. Nu au existat nici cunostinte de specialitate si nici vreo obligatie in acest sens. Ce este mult mai grav este ca, dupa aceea, nu s-a luat nici o clipa in serios, desi se cunostea, faptul ca si multe alte cladiri inalte fusesera extrem de grav avariate si, probabil, s-ar fi prabusit atunci si ele, daca cutremurul mai dura cateva secunde. Acestea au fost nominalizate inca din anii 40 de ingineri, iar in 1977 au constituit in majoritate &quot;esalonul II&quot;. Mai mult decat tencuieli si cateva consolidari absolut locale (citeste &quot;carpiri&quot;), nu s-au facut dupa 1940.

Abia din 1963, dupa catastrofa de la Skopje (survenita intr-un stat socialist!), a binevoit si Statul Roman sa accepte ca riscul seismic in Romania este real, aparand primele normative in acest sens. Din necunoastere si din spirit de &quot;economie&quot;, acestea nu erau nici pe departe suficiente, dar erau mai mult decat nimic. Din 1977 s-au mai inasprit normativele, dar tot departe de ceeace se stia ca ar fi de dorit. Dupa 1990 li s-a dat  voie specialistilor sa legifereze corect problema, dar intre timp a disparut (sub greutatea coruptiei) adevaratul control al statului pe santiere.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>In vremuri mai vechi sau mai recente, multi specialisti de prestigiu au ajuns la concluzia ca blocul Carlton nu fusese nici mai rau si nici mai bine proiectat sau executat decat majoritatea celorlaltor cladiri de acelasi gen ridicate in epoca la Bucuresti. A fost doar primul prabusit, dintr-o serie care a continuat (conform avertizarilor multor ingineri inca de la acel moment) si care, din pacate, va mai continua. Tot procesul a fost inutil, caci eventualele defecte ascunse nu au fost cauza principala, ci cel mult o circumstanta agravanta.</p>
<p>Cauza principala a fost lipsa oricarei legislatii care sa oblige proiectantii la calcularea structurilor la fortele orizontale din cutremur si la o conformare geometrica de ansamblu eficace in caz de cutremur. Dar la acel moment nici pe plan international nu prea exista asa ceva. Nu au existat nici cunostinte de specialitate si nici vreo obligatie in acest sens. Ce este mult mai grav este ca, dupa aceea, nu s-a luat nici o clipa in serios, desi se cunostea, faptul ca si multe alte cladiri inalte fusesera extrem de grav avariate si, probabil, s-ar fi prabusit atunci si ele, daca cutremurul mai dura cateva secunde. Acestea au fost nominalizate inca din anii 40 de ingineri, iar in 1977 au constituit in majoritate &#8220;esalonul II&#8221;. Mai mult decat tencuieli si cateva consolidari absolut locale (citeste &#8220;carpiri&#8221;), nu s-au facut dupa 1940.</p>
<p>Abia din 1963, dupa catastrofa de la Skopje (survenita intr-un stat socialist!), a binevoit si Statul Roman sa accepte ca riscul seismic in Romania este real, aparand primele normative in acest sens. Din necunoastere si din spirit de &#8220;economie&#8221;, acestea nu erau nici pe departe suficiente, dar erau mai mult decat nimic. Din 1977 s-au mai inasprit normativele, dar tot departe de ceeace se stia ca ar fi de dorit. Dupa 1990 li s-a dat  voie specialistilor sa legifereze corect problema, dar intre timp a disparut (sub greutatea coruptiei) adevaratul control al statului pe santiere.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Loredana</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4971</link>
		<dc:creator>Loredana</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jan 2010 23:24:04 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4971</guid>
		<description>O completare. Blocul de pe locul Carltonului apare pe lista Primariei de cladiri evaluate in vederea stabilirii riscului seismic ca fiind construit in 1957.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>O completare. Blocul de pe locul Carltonului apare pe lista Primariei de cladiri evaluate in vederea stabilirii riscului seismic ca fiind construit in 1957.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Loredana</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4970</link>
		<dc:creator>Loredana</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jan 2010 23:23:07 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4970</guid>
		<description>De fapt la prabusirea blocului se spune ca ar fi contribuit si concesiile facute viitorilor locatari carora cei doi investitori, fratii Schindl ar fi dorit sa le ia banii, drept pentru care le-au acceptat obiectiile cu privire la grinzi sau stalpi care chipurile le stricau aspectul apartamentului. Destui dintre cei de la Carlton au murit in subsolul blocului, de unde sunasera dupa ajutor imediat dupa cutremur, cazand victime incendiului pornit in principal de la rezervele de pacura pentru incalzire ale cladirii, iar cei salvati au fost in special locatari de la etajele superioare, din bucata de turn care a cazut in bulevard. Povestea este relatata mai pe larg intr-o carte cu procese celebre din Romania. Interesant este faptul ca alte blocuri realizate de catre antrepriza fratilor Karl si Leopold Schindl sunt inca in picioare. Tot interesant de stiut este ca Pastorel Teodoreanu avea si el locuinta la Carlton, dar a scapat de soarta vecinilor sai pentru ca in acea noapte era plecat. 

O corespondenta din acea vreme aparata in publicatia &quot;Time&quot; in data de 18 noiembrie 1940.
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,777519,00.html</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>De fapt la prabusirea blocului se spune ca ar fi contribuit si concesiile facute viitorilor locatari carora cei doi investitori, fratii Schindl ar fi dorit sa le ia banii, drept pentru care le-au acceptat obiectiile cu privire la grinzi sau stalpi care chipurile le stricau aspectul apartamentului. Destui dintre cei de la Carlton au murit in subsolul blocului, de unde sunasera dupa ajutor imediat dupa cutremur, cazand victime incendiului pornit in principal de la rezervele de pacura pentru incalzire ale cladirii, iar cei salvati au fost in special locatari de la etajele superioare, din bucata de turn care a cazut in bulevard. Povestea este relatata mai pe larg intr-o carte cu procese celebre din Romania. Interesant este faptul ca alte blocuri realizate de catre antrepriza fratilor Karl si Leopold Schindl sunt inca in picioare. Tot interesant de stiut este ca Pastorel Teodoreanu avea si el locuinta la Carlton, dar a scapat de soarta vecinilor sai pentru ca in acea noapte era plecat. </p>
<p>O corespondenta din acea vreme aparata in publicatia &#8220;Time&#8221; in data de 18 noiembrie 1940.<br />
<a href="http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,777519,00.html" rel="nofollow">http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,777519,00.html</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: branxu</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4967</link>
		<dc:creator>branxu</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jan 2010 19:39:26 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4967</guid>
		<description>ca sa spun si eu ce ma auzit... :)
se pare ca proiectul nu a fost respectat, deoarece proprietarula dorit un spatiu mai mare pentru cinematograf si nu s-au mai realizat un numar de stalpi in parter (in etaje existau dar se sprijineau doar pe  grinzile parterului, lucru destul de comun in epoca).

ce apre interesant sunt traversele de cale ferata (tramvai) din plin plan, de unde oare provin?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>ca sa spun si eu ce ma auzit&#8230; <img src='http://www.muzeuldefotografie.ro/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /><br />
se pare ca proiectul nu a fost respectat, deoarece proprietarula dorit un spatiu mai mare pentru cinematograf si nu s-au mai realizat un numar de stalpi in parter (in etaje existau dar se sprijineau doar pe  grinzile parterului, lucru destul de comun in epoca).</p>
<p>ce apre interesant sunt traversele de cale ferata (tramvai) din plin plan, de unde oare provin?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: dan</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4961</link>
		<dc:creator>dan</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jan 2010 08:54:08 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4961</guid>
		<description>Inca o fotografie de exceptie pe acest blog.
La parterul Blocului Carlton era si o sala de cinema, dar isi avea sediul si  &quot;Asociatia Generala a Medicilor&quot; care, cu aceasta ocazie a ramas fara o parte din arhive. De fapt in bloc locuiau multe familii de medici.
In acei ani, cred ca strada care lega Bulevardul cu Calea Victoriei se numea Regala, iar Campineanu incepea doar de la vechiul Teatru National.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Inca o fotografie de exceptie pe acest blog.<br />
La parterul Blocului Carlton era si o sala de cinema, dar isi avea sediul si  &#8220;Asociatia Generala a Medicilor&#8221; care, cu aceasta ocazie a ramas fara o parte din arhive. De fapt in bloc locuiau multe familii de medici.<br />
In acei ani, cred ca strada care lega Bulevardul cu Calea Victoriei se numea Regala, iar Campineanu incepea doar de la vechiul Teatru National.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: doina</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4954</link>
		<dc:creator>doina</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Jan 2010 18:01:11 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4954</guid>
		<description>am citit reportajele unui corespondemt de razboi de la AP pe care l-a prins cutremurul la Bucuresti. Era uluit ca romanii nu stiau ce sa faca, autoritatile se bilbiiau  si cei care au carat molozul si au scos oamenii de sub darimaturi au fost...nemtii, exasperati de dezorganizarea  romaneasca! Si jurnalistul nu ii iubea deloc pe nemti</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>am citit reportajele unui corespondemt de razboi de la AP pe care l-a prins cutremurul la Bucuresti. Era uluit ca romanii nu stiau ce sa faca, autoritatile se bilbiiau  si cei care au carat molozul si au scos oamenii de sub darimaturi au fost&#8230;nemtii, exasperati de dezorganizarea  romaneasca! Si jurnalistul nu ii iubea deloc pe nemti</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Adrian</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4939</link>
		<dc:creator>Adrian</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Jan 2010 19:30:47 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4939</guid>
		<description>Da...ceva de genul asta. Inca o treaba...proiectul nu a fost intr-u totul corect. Din cele ce povesteau profesorii in timpul cursurilor - vis-a-vis de acest subiect - stalpii nu erau corect alcatuiti (erau mult prea subtiri pe o latura - sectiune prea zvelta cum se denumeste). De fapt...blocul a cazut mai mult din cauza erorilor de proiectare.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Da&#8230;ceva de genul asta. Inca o treaba&#8230;proiectul nu a fost intr-u totul corect. Din cele ce povesteau profesorii in timpul cursurilor &#8211; vis-a-vis de acest subiect &#8211; stalpii nu erau corect alcatuiti (erau mult prea subtiri pe o latura &#8211; sectiune prea zvelta cum se denumeste). De fapt&#8230;blocul a cazut mai mult din cauza erorilor de proiectare.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Cezarina</title>
		<link>http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/ramasitele-blocului-carlton/comment-page-1/#comment-4935</link>
		<dc:creator>Cezarina</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Jan 2010 14:31:38 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=2481#comment-4935</guid>
		<description>Excelente rportaj!!! 
Pâna acum nu vazusem cum arata celebrul Carlton înainte de cutremur. Frumoasa cladire.
Din câte stiu, din ceea ce povesteau profesorii mai în vârsta în timpul studiilor, se pare ca blocul s-a facut pulbere deoarece constructorii nu folosisera materialele indicate, ci unele mai proaste, în special cimentul nu avea combinatia corecta. Vorbesc din referinte. pate cineva de pe forum site mai multe amanunte.
Salutari tuturor!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Excelente rportaj!!!<br />
Pâna acum nu vazusem cum arata celebrul Carlton înainte de cutremur. Frumoasa cladire.<br />
Din câte stiu, din ceea ce povesteau profesorii mai în vârsta în timpul studiilor, se pare ca blocul s-a facut pulbere deoarece constructorii nu folosisera materialele indicate, ci unele mai proaste, în special cimentul nu avea combinatia corecta. Vorbesc din referinte. pate cineva de pe forum site mai multe amanunte.<br />
Salutari tuturor!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

