Avem un nou cadru din Bucurestiul interbelic. Este vorba despre o fotografie realizata pe strada Smardan de catre Underwood & Underwood, una dintre cele mai vechi companii americane producatoare de vederi stereografice, de altfel companie pionier pe segmentul agentiilor de imagini de presa. Fotografia este dublu datata 15 martie 1929 si 3 aprilie 1938 asa ca imi este imposbil sa stiu varianta exacta cu toate ca inclin spre prima dintre ele.
We have a new image of Interwar Bucharest. It is a photo taken on Smardan Street by Underwood & Underwood, one of the oldest American companies manufacturing stereographic postcards, in fact a pioneer company on the press photo market. The photograph is dated both 15 March 1929 and 3 April 1938 so it is impossible for me to know which is the accurate date although I tend to believe it is the first.
Fotografia este insotita de urmatorul text:
The photograph is accompanied by the following text:
“New views if the picturesque capital of Rumania – Bucharest, Rumania. – Photo shows: The “Wall Street” of Bucharest. Here are the important banking houses of Rumania”.
Ceea ce vedem este intr-adevar centrul bancar al Romaniei. Alaturi de Banca Nationala (este vorba de sediul vechi cu intrare pe Lipscani, aici se vede doar gardul in extrema stanga) se mai afla cladirea Bursei (in fundal) precum si alte diverse banci private.
This is indeed the banking centre of Romania. Near the Central Bank (the former offices with the entrance on Lipscani Street, here only the fence can be seen on the extreme left) there are still the Stock Exchange building (in the background) and various private banks as well.
Interesant este ca ultima cladire din stanga, amplasata intre Banca Nationala (sediul vechi) si cladirea Bursei (Str. Doamnei) este acum disparuta, fiind inlocuita de aripa noua a Bancii Nationale, cladire in care a functionat Teatrul Modern, cumparata si demolata de Banca Nationala pentru extindere.
It is interesting that the last building on the left, between the Central Bank (former offices) and the Stock Exchange building (Doamnei Street) is now gone as it was replaced by the new wing of the Central Bank, where the Modern Theatre was hosted. The building was bought and demolished by the Central Bank for extension.
Altfel, vedem inca o data animatia obisnuita a Bucurestiului interbelic. Masini, tramvaie, carute, trasuri si pietoni intr-o comuniune aproape amuzanta. Iar daca va intrebati ce este cu acel chenar desenat pe fotografie alaturi de indicatiile scrise cu stiloul in partea de sus, este vorba de un ghid de recadrare in vederea tiparirii. Se intalnesc destul de des astfel de marcaje pe fotografiile agentiilor de presa.
On a different note, we can notice again the usual hustle and bustle of Interwar Bucharest. Cars, trams, wagons, carriages and pedestrians in an almost amusing communion. And if you wonder what is that frame drawn on the photograph next to the pen-written indications in the upper part, it is a reframing guide for printing. It is quite often that you see such markings on photographs of press agencies.
Intrebari:
Cum ajungea tehnic, fotografia de pe pelicula, pe hartia ziarului si daca era vorba de o matrita cum o faceau ? Dar in cazul telegrafului, cum ajungea fotografia pe ziar ?
Dupa infatisarea masinilor, trebuie sa fie anii ’20. Alea nu’s masini de deceniul 4.
Toate cladirile de pe dreapta inca exista, iar pe partea stanga, dupa gardul Palatului Vechi al BNR, a disparut totul, pentru a face loc noului Palat al BNR, ridicat in anii ’40. Cadirea Bursei este actualmente Biblioteca Nationala, pana la finalizarea sediului din bd. Unirii.
Fotografia este de la sfârşitul anilor ’20.
Este foarte corect spus “Wall-Street al Bucureştilor”, pentru cǎ în anii interbelici aici era concentratǎ marea majoritate a bǎncilor.
***Iatǎ ce bǎnci erau în anii ’20 pe Str.Smârdan.
1) – 5 bǎnci mari (societǎţi anonime) : Anglo Levant, Comercialǎ Românǎ, Elveţianǎ şi Românǎ, Româneascǎ, Fortuna.
2) – 13 bǎnci mici (cu doar câţiva asociaţi, numite “Case de bancǎ”) : Chiristigiilor, Jose Arié, Becker & Packer, Berkowitz, Harry Feldmann, Luzuris, Martin Benedict, Mendelsohn & Co, Jean Paucker, Rǎdulescu & Mohnblatt, Saporta Senior & Co, Spiegler, Mǎrculescu.
Pe strǎzile vecine existau alte multe bǎnci:
***Pe Lipscani erau bǎncile : Generalǎ a României, Comerţului, Agricolǎ, Chrissovelloni, Carpaţilor, de Petrol, Mine şi Industrie, Românǎ de Comerţ şi Credit Praga, Românǎ de Comerţ, Universalǎ de Comerţ, Unirii, Leo Bernstein, Fraţii Calmanovici, Cobilovici, Finkels & Co, Samuel Iosef.
***Pe Str.Doamnei (pe atunci Str.Paris, apoi Mauriciu Blank!!!) erau bǎncile : Marmorosch-Blank, Continentalǎ, Industrialǎ din Bucureşti, Dacia Traianǎ, Moldovei, Negoţului, Româneascǎ a Orientului, Banca Sindicatului Agricol Ialomiţa, Dacia Iaşi, de Comerţ şi Depozite, de Credit Popular, Pieţei, Jacques Benzal, Feyns & Co, Zissu Fessler, Fraţii Halpern.
***Pe Str.Eugeniu Carada erau bǎncile : Anglo-Românǎ, Banca de Scont, The Bank of United States, Aftalion, Feldstein & Vainstein, Juster Rosenberg & Co.
***Pe Str.Ion Ghica (fostǎ Vestei, fostǎ Bursei) – bǎncile : Comercialǎ Italianǎ şi Românǎ, Elveţianǎ de Depozite din România, Franco-Românǎ, Poporului, Viticolǎ a României.
***Pe Str.Academiei (pe atunci R.Poincaré) funcţionau bǎncile : Petrolierǎ a României, Sindicatului Agricol Dâmboviţa, Ţǎrǎneascǎ, Centrala Bǎncilor din provincie, Cerealiştilor, Alschek.
***Pe Str.Bǎncii Naţionale (dispǎrutǎ în 1938-39, odatǎ cu începerea construcţiei aripii noi a BNR) – bǎncile : de Industrie şi Comerţ, Transilvania, Societatea Naţionalǎ de Credit Industrial, Cohen-Jacques Elias, Mendelsohn & Co.
***Pasajul Macca-Villacrosse gǎzduia bǎncile : de Intreprinderi Comerciale şi Industriale, Ellino-Românǎ, Grosswald & Marcovici, Mayer, Alchek & Campus, Albert Semah.
—
Şi pe alte strǎzi din zonǎ existau bǎnci ; pe Şelari, Stavropoleos, Carol (Francezǎ), Blǎnari. Aşa încât majoritatea restaurantelor şi cafenelelor din centrul istoric de azi erau odinioarǎ sedii de bǎnci mai mari sau mai mici.
În anii interbelici, zona Lipscanilor-Marchitanilor, odatǎ eminamente comerciala, devenise pe jumǎtate bancarǎ.
Multe alte bǎnci existau pe Calea Victoriei, dar şi pe strǎzile Rosetti, Câmpineanu, Regalǎ, Sf.Ionicǎ, Luteranǎ, Sǎrindar, Biserica Enei, Brǎtianu, Scaune, Decebal, Marconi, N.Golescu, Ch.Tell, Calea Griviţei, Calea Rahovei, Brǎtianu, Bd.Elisabeta.
—
Foarte important – în anii interbelici, dupǎ Marea Unire, în România existau multe bǎnci cu capital românesc, ceea ce astǎzi este un fenomen rar. Actuala dependenţǎ a dezvoltǎrii economiei româneşti de bǎnci cu capital austriac, grecesc şi francez îşi va arǎta curând colţii. Sistemul bancar românesc cu greu construit între anii 1880-1935 şi filtrat de Marea Crizǎ din ’29-‘33 a fost distrus cu inconştienţǎ (dacǎ nu cu bunǎ ştiinţǎ).
———-
NOTǍ: Teatrul Modern nu era vizibil din Str.Smârdan ; el se gǎsea spre Str.Eugeniu Carada.
in aceasta fotografie se mai pot localiza magazinul de confectii pt copii “3 Ursuleti” si cinematograful pt copii”Doina ” unde rulau de regula filme de desene animate iar intre magazin si cinematograf se gasea un gang prin care se ajungea la o curte interioara si dupa la gradina cinematografului Luceafarul .In coltul opus biblioteci centrale de stat exact colt cu str Academiei se gasa pasajul “galeriile blondutei” care mai tirziu aparuse si o gradina de vara numele nu mi-l mai amintesc
P.S. precizez ca aceste locatii le cunosc din ani 70 se prea poate ca anterior aceste cladiri puteau sa aibe roluri diverse
Eu cred ca fotografia este din 1929. Al treilea automobil este cu siguranta un Ford T, model 1926 sau 1927, iar primul pare un Buick din aceeasi perioada. Nu pot sa-mi dau seama daca deasupra radiatorului are vreo stema. Buickul avea capul inaripat al zeitei Mercur..
Intr-adevar, poza e din 1929 deoarece inca se vedeau numere pe fond negru (cele pe fond alb au fost introduse prin 1927). Posibil in 1938 a fost refolosita de un ziar. Masina nr 3 nu e Ford T, posibil nr 4 e desi e greu de spus: cam toate americancele din acea perioada arata destul de similar. Buick 28, totusi, intr-adevar pare similar cu prima masina. Poate cei de pe ww.prewarcar.com ar sti mai bine…