Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 2

Asa cum am promis, va prezentam o noua imagine din seria inceputa acum cateva zile. De data aceasta avem o vedere aeriana pe o axa oarecum NNE, documentand o arie delimitata de Bd. Lascar Catargiu in partea de sus a imaginii, proximitatile strazii Moxa pe stanga, piata Amzei pe dreapta si strazile Luterana – Budisteanu in partea de jos. Este evident ca astfel de imagini ne creioneaza mult mai bine atmosfera Bucurestiului interbelic si ne bucuram sa le analizam impreuna cu voi.

Incepem direct cu lucrurile spectaculoase pe care le gasim in fotografie si va invitam sa analizati cladirea din extrema centru-dreapta a cadrului (13.). Suntem convinsi ca pentru cateva secunde veti avea dificultati in a analiza aceasta zona aparent lipsita de repere actuale. Apoi, pe masura ce o sa va orientati in context o sa descoperiti ca este vorba de o veche hala ce se afla in locul pietei Amzei de astazi. Se pare ca hala aceasta a fost demolata undeva in anii 30, lasand loc cladirii moderniste pe care o cunoastem. Nici imprejurimile pietei Amzei nu sunt usor de recunoscut, putine constructii mai exista, doar biserica Amzei (12.) ramane inca un reper valabil.

Piata Amzei cu edificiile adiacente.

Un alt lucru spectaculos se afla in coltul din dreapta-sus a imaginii. Vedem Piata Romana (25.) cu forma ei usor de recunoscut, dar profund schimbata arhitectural. Inedit am putea spune, cladirea Academiei de Studii Economice este fotografiata aflata in constructie. Probabil ca vedem una dintre putinele imagini cu acest edificiu in stadiu nefinalizat, al carui santier a durat mai bine de 10 ani (1916-1926), oprit probabil in perioada razboiului. Greu se spus daca in momentul inregistrarii acestei imagini lucrarile se aflau in desfasurare, sau ne aflam intr-o situatie de conservare. Revenind la piata in sine, cu sigurata nu fusese inca atinsa de valul modernist al anilor ’30. Conglomeratul de cladiri de secol 19 de pe o parte si de alta a bulevardului Magheru (26.) au fost inlocuite de blocurile interbelice existente azi. Ar fi de remarcat si o cladire cu turn si metereze (19.) aflata la intersectia str. Mendeleev cu str. Biserica Amzei, disparuta si ea.

Piata Romana cu ASE in constructie

Poate cea mai tragica poveste, fie si pentru faptul ca este foarte recenta, o gasim la Palatul Stirbei (4.) de pe Calea Victoriei. Edificiul principal este prezent si astazi, dar anexele cladirii (depozitul de vinuri (1.) si grajdurile (5.)) au fost demolate in 2008. O alta anexa a acestui palat avea sa dispara inca din anii ’30, vorbim de spectaculosul corp de garda (6.) construit intr-un stil neoclasic.

Palatul Stirbei cu depozitul de vinuri, grajdurile si corpul de garda

Vedem si intersectia dintre str. Budisteanu si str. Banului cu mai toate cladirile disparute, aici se va ridica si sediul Universitatii Nationale de Arte, cladirea Budisteanu (2.). Catedrala Sf. Iosif (3.) este si ea surprinsa in imagine si, cu un pic de imaginatie se pot distinge ornamentele arhitecturale ale frontispiciului inconfundabil.

intersectia dintre str. Budisteanu si str. Banului.

Calea Victoriei contemporana, judecand pe baza acestori imagini, este departe de coerenta pe care a avut-o candva. Segmente intregi de bulevard lipsesc astazi, factorul “belle epoque” devenind aproape inexistent. Valurile de modernism pornite in anii ’30, cele de cultura socialista a perioadei comuniste si de “grotism” al zilelor noastre, au distrus sistematic orice urma de coerenta si identitate. Dovezi gasim si in cazul complexului de cladiri aflate la pct.10, inlocuite astazi cu un parculet si un bloc cincizeci-ist retras, dar si in cazul cladirilor de la pct.17 inlocuite de constructia modernista in care se afla Ministerului Economiei. Aici ar fi de remarcat si casele sau anexele disparute (15.) din curtea Academiei Romane (14.). Practic, de pe toata latura de NV a Caii Victoriei putem identifica doar cativa supravietuitori ai schimbarilor repetate. Printre putinele exemple se afla Casa Cesianu (Legația Germană, ulterior Cazino Victoria) (16.) si edificiul ocupat de magazinul COS (3.), renovat recent. La capitoul acesta ar mai fi de remarcat si biserica Sf. Nicolae Tabacu (20.).

Academia Romana, Biserica Sf. Nicolae Tabacu si casele sau anexele demolate din curtea Academiei

Casa Cesianu

Cladiri disparute de pe latura de NV a Caii Victoriei

Magazinul COS

Strapungerea Bd. Dacia spre Piata Romana nu se afla realizata la momentul fotografiei. O cladire existenta astazi (18.), la intersectia Dacia cu Henri Coanda, e inca un martor al vechiului aliniament. In contextul acesta, se remarca si cantitatea de spatiu verde din zona, disparuta astazi. La capitoul intersectii, sunt vizibile si cele dintre Lascar Catargiu si Henri Coanda (21.), respectiv Clopotarii Vechi si Viisoarei cu acelasi bulevard (22.). Biserica Sf. Visarion (23.) este si ea prezenta in imagine.

Bd. Lascar Catargiu

Viitoarea strapungere Dacia – Piata Romana

In partea de centru-stanga a imaginii vedem Calea Grivitei pe segmentul ce se conecteaza cu Calea Victoriei, aici cateva cladiri au resistat timpului. Spitalul Clinic de Nefrologie (7.) intr-o varianta suprainaltata, cladirea ASE – V. Slavescu (8.) si cladirea Muzeului Colectiilor de Arta (9.), amandoua aproape nealterate, sunt printre putinele punti peste timp din zona.

Calea Grivitei

O utima istorie pe ziua de astazi, cu siguranta cea mai siropoasa dintre ele, este legata de o casuta mica aflata la intersectia str. Biserica Amzei cu Calea Victoriei (11.). Aici, se pare ca s-a intamplat una dintre cele mai complicate si celebre povesti de dragoste de secol 19 ale orasului, poveste din care n-au lipsit dramele si tradarile – relatia dintre domnitorul Alexandru Ioan Cuza si amanta lui, Maria Obrenovici. Casa mica, dar, se spunea, cocheta, a fost cumparata de Alexandru Ioan Cuza in 1862, Maria locuind aici pana in 1866, anul abdicarii domnitorului. Cuza vizita des casa la ore tarzii din noapte, in secret, iar povestea de dragoste a avut toate ingredientele necesare unei telenovele contemporane.

Casa lui Cuza

Evident, despre acest tip de imagini se poate vorbi la nesfarsit, suntem convinsi ca factorul emotional ale acestor clisee este simtit de fiecare dintre voi. Va fi intodeauna dureros sa descoperim volumul enorm de identitate si istorie disparuta a acestui oras, o situatie pe care se pare ca suntem in permanenta condamnati sa o repetam.

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

This entry was posted in Colectia Alex Galmeanu, colectia Muzeul de Fotografie, rare images and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 2

  1. alex says:

    Inca o imagine extraordinara, detaliul atat de bogat te tine in fata ei cu orele pentru a identifica detalii ascunse…
    Mentionez ca ai putea adauga inca 2 case dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez, casa Niculescu Dorobantu, pe Gheorghe Manu 9 (Fosta Lemnea-Fosta Verde) totodata pe Strada Gina Patrichi (Fosta Orlando) Casa Emil Lahovary actuala Ambasada a Indoneziei.
    Amandoua sunt vizibile in coltul stanga sus, chiar pe

  2. Pingback: Centrul capitalei vazut din avion in 1930 – Episodul 4 | Muzeul de Fotografie

Leave a Reply