Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 3

Here we go again, publicam ultima imagine din seria fotografiilor aeriene din anii ’20. De data aceasta vedem Piata Natiunile Unite (piata Senatului sau piata Operetei, cum s-a numit in diverse perioade) inainte de realizarea celebrelor cladiri-reper ale Capitalei, Cladirea Romaneasca si Palatul Agricola-Fonciera. Valoarea acestei serii de imagini consta tocmai in faptul ca sunt realizate inaintea constructiei principalelor cladiri care au modelat orasul in perioada interbelica.

Intram direct in analiza noastra si incepem cu lucrurile cele mai interesante. Cladirea Romaneasca (9.) si Agricola-Fonciera (10.) s-au construit in 1926, iar pe baza imaginii putem constata ca locurile pentru aceste constructii au fost alese in asa fel incat sa produca un impact minimal asupra zonelor demolate. Terenurile, in ambele cazuri, par a fi libere intr-o proportie destul de mare sau ocupate de constructii mai putin insemnate. Este foarte interesant aliniamentul cladirilor de pe strada Filitti (18.), multe dintre ele existand si astazi. Localnicii cu siguranta aveau o vedere destul de interesanta pe apus de soare, inca libera de cladirile inalte care urmau sa se construiasca curand. Daca tot am vorbit despre apus de soare, putem deduce, pe baza directiei si amplitudinii umbrelor, ca aceasta imagine s-a realizat intr-o dupa-amiaza tarzie. Un alt detaliu demn de remarcat il putem gasi in cazul Palatului Postelor (19.) (actualul Muzeu de Istorie al Romaniei), se pare ca Palatul dispunea de o intrare secundara si din str. Franceza, intrare zidita astazi.

Locul pe care s-au construit Cladirea Romaneasca si Palatul Agricola-Fonciera

Merita remarcat terenul (8.) pe care urma sa se construiasca cladirea de raport cu arhitecura modernista ce astazi gazduieste un magazin Ferrari. Si aceasta constructie pare sa fi fost adaptata intr-o masura destul de mare la spatiul disponibil, in sensul ca acele trei cladiri de pe Splaiul Unirii, din extrema stanga a cadrului, sunt in picioare si astazi. Iese in evidenta si o cladire din staga-jos (2.) ce pare ca seamana cu o scoala sau un alt tip de institutie publica (Update –  cladirea de la pct.2 poate fi “Sala de Tir și Gimnastică” unde la 1897 George Emanuel Lahovary avea sa moara in urma unui celebru duel cu Nicolae Filipescu). Pe acest loc se va construi o sala de opereta, demolata si ea in 1987 pentru a fi inlocuita cu parcarea de azi. Cladirile gemene socialiste recente au fost construite pe terenul caselor din imediata apropiere (1.).
Platoul enorm din partea de jos a imaginii reprezinta fundatia unei dorite, dar niciodata realizate, cladiri a Senatului.(3.). Daca deducem bine din ce se vede in imagine, in jurul fundatiei par a fi imprastiate materiale de constructie, dar eventualul santier nu pare avea vreo alta urma de activitate. Dupa razboi, fundatia aceasta a fost reutilizata in constructia blocului turn “Gioconda” de azi.

Fundatia unei cladiri a senatului, niciodata finalizata. Astazi blocul “Gioconda”

Locul pe care se vor construi cladirile gemene existente azi

Judecatoria sectorului patru (4.) se intampla sa fie o cladire impresionanta in anii ’20. Versiunea de astazi pare a fi dezbracata de ornamente, turnurile de la nivelul acoperisului au disparut, iar renovarile ulterioare au fost mult prea pragmatice.

Judecatoria sector 4 si Palatul Justitiei

Evident, un paragraf interesant este cel despre Palatul de Justitie (5.). Inconfundabila cladire, construita la sfarsit de secol 19 (1890-1895), a rezistat timpului fiind una dintre putinele exemple de restaurare reusita in istoria capitalei. Proximitatea acestei cladiri nu a fost atat de norocoasa, nici una dintre constructiile aflate in dreapta-jos (6.) nu mai exista astazi, fiind inlocuite de blocurile comuniste si bulevardele centrului civic.

Cladiri disparute, in spatele Palatului de Justitie

Hotel Dacia (Hanul lui Manuc), Piata si biserica Sf. Anton

Hanul lui Manuc (15.) pare a fi inexistent, lucru ce nu este departe de adevar. In fotografie vedem de fapt hotelul Dacia, o constructie modificata a vechiului han. Revenirea la forma istorica se va face in perioada comunista. Reproducerea de astazi, chiar daca este bine facuta, nu este nici pe departe un original. Ceea ce a vazut Szathmari cu aparatul de fotografiat in curtea hanului, nu mai este de gasit in zilele noastre. Tot in directia asta, daca va uitati cu atentie, Palatul Voievodal Curtea Veche de pe str. Franceza nu este nici el prezent in imagine. Povestea este asemnatoare, ruinele de astazi sunt o reproducere. Data viitoare cand mergeti sa vizitati acest punct turistic, sa nu va imaginati ca va plimbati prin camerele lui Vlad Tepes, ci cel mult, pe fundatiile unor cladiri mai recente, cele vizibile in poza noastra (16.). E greu de spus cum au disparut aceste cladiri, e putin probabil sa fi fost demolate doar pentru a face loc unor ruine decorative. Totusi, ca sa ramanem intr-o nota optimista, zona ramane incarcata de istorie. Strada Franceza este considerata a fi cea mai veche artera a Bucurestiului, fie si pentru faptul ca a fost prima despre care s-a scris vreodata, iar biserica Sf. Anton (22.) (sau biserica Curtea Veche), este cea mai veche dintre bisericile Capitalei.

Hanul Verde, Hanul Rosu si locul ruinelor Curtea Veche

Turnul Baratiei si o parte dintre cladirile demolate cu ocazia trasarii bulevardului Bratianu.

Ramanem in zona pentru a vorbi un pic despre piata Sf. Anton (17.), probabil una dintre cele mai animate si mai frumoase piete ale orasului, fotografiata aici inainte de trasarea bulevardului Bratianu si de constructia blocurilor saizeci-iste pe care le putem vedea acum. Astazi, aceasta piata este un platou gol fara nici o insemnatate culturala sau istorica, una dintre pierderile care ar merita recuperate candva. De altfel, mai toate cladirile din coltul dreapta-sus (29.) au cazut prada progresului. Ca sa va orientati in spatiu, un reper bun este Turnul Baratiei (30.), vizibil in acelasi colt dreapta-sus. Trebuie sa va imaginati ca un drum de la Piata Unirii la Universitate s-ar fi facut pe stradute inguste, asemanatoare centrului vechi de astazi.

Cladirea BNR si Palatul Bursei

Hotelul Francez, Cladirea CEC, biserica Zlatari, Palatul Societatii Agricola.

In fotografie sunt vizibile destul de multe repere care au supravietuit. Vedem Palatul societății Agricola (23.), Palatul CEC (24.), Biserica Zlatari (25.), sediul vechi al BNR (27.) si Palatul Bursei (28.). Mai vedem frontul de case (11.) aproape neschimbat de pe Splai, biserica Sf. Dumitru (21.) si cladirea Spitalului Clinic Ovidiu Marina (20.), azi lipsit de o mare parte din elementele decorative de pe turle. Cladiri disparute sau modificate radical sunt destul de multe, dar o sa mentionam doar cateva dintre ele: Hotelul Francez (Lafayette) (26.) demolat dupa cutremurul din 1977 (26.), Hanul Rosu (13.) o cladire emblematica existenta azi, dar ireversibil simplificata si dezvelita de orice forma de glorie, Hanul Verde, disparut si el (12.).

Aliniamentul nordic al strazii Lipscani

Nu in ultimul rand, merita mentionata si strada Lipscani, vizibila aici pe aliniametul ei nordic. Distingem cladirea ocupata astazi de libraria Carturesti (31.), un bun exemplu de recuperare si restaurare recenta.

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

This entry was posted in Colectia Alex Galmeanu, rare images and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 3

  1. pozeDECAT says:

    Intrarea pe Franceza in Palatul Postelor nu e zidit, exista si azi. E unul si in Stavropoleos. Strada Postei are accesele de serviciu in curte, strada fiind taiata la momentul realizarii constructiei prin terenurile bisericilor.

  2. Umbrele fiind spre vest, tare mi-e ca era o dimineata devreme 🙂

  3. Lîngă fosta Operetă se zărește bazinul a ceea ce eu am apucat numit drept Strandul Libertății.

  4. Pingback: Centrul capitalei vazut din avion in 1930 – Episodul 5 | Muzeul de Fotografie

Leave a Reply