Găsiți fotografiile hi-res în playerele de mai jos.

Dacă se întâmplă să vă aflaţi la Reykjavik în Islanda… vă invit la o expoziţie foto. În cadrul Festivalul Internaţional de Film ce se ţine în acest oraş , voi expune o serie de portrete cu oameni din cinematografia românească.

mai multe pe blog Alex Galmeanu

Expoziţie de fotografie pe faţadă FNAC de pe B-dul Constituţiei din Sevilia, Spania. Foto: AG

Uneori, faţadele marilor magazine de produse electronice, pot găzdui expoziţii fotografice. Aşa se întâmplă şi în cazul FNAC din Sevilia. Sigur, s-au mai văzut expoziţii în exterior sau pe faţade, dar modul elegant şi totodată vizibil în care este realizată această expunere cred că merită un pic de atenţie.

Afișul expoziției. Foto: AG

În cazul de faţă este vorba de o serie de fotografii realizate de Aitor Lara, având ca subiect scene de culise realizate cu ocazia spectacolelor de coridă din Sevilia. Fotografiile sunt de altfel adunate şi într-un volum numit “Maestranza”, ce se găseşte de vânzare în schimbul a 35 de euro la magazinul “Plaza del Torros de la Maestranza” din acelaşi oraş.

Albumul "Manestranza", de vânzare la "Plaza del Torros de la Manestranza" din Sevilia. Foto: AG

Despre carte se mai spun următoarele:

“This work in the Bull Ring of Seville, consists of photographs which are a part of a project undertaken in 2001 titled the Real Maestranza de Caballeria of Seville. The spring festivals of Seville change the Maestranza into one of the most important bull fight events. Many visitors join the Seville citizens to attend these bull fights.
These photographs capture the interior world of the bullring, background scenarios and situations at the bullfights, but are not actually a part of them. This group of images wants to show the people who work inside the bullring and also those who come to enjoy the spectacle.
The project shows certain trades and crafts, which pertain to a world very proud of its art that belongs to the past as well as to the present.”

Pagini din același album. Foto: AG

Așa că dacă aveți drum prin Sevilia…

Informaţiile nu sunt foarte exacte dar se pare că este vorba de familia unui inginer pe nume Negrescu, fotografiile fiind făcute în jurul anului 1920. Ocaziile sunt diferite, s-au fotografiat în toiul verii dar şi iarna. Curtea prezintă diferite stadii de degradare iar oamenii sunt îmbrăcaţi diferit, uneori imitând diverse potenţiale personaje.

Pentru noi este interesantă ocazia de a intra, atât cât ne este permis, într-un mediu specific Bucureştiului de după primul război mondial. Analizăm o familie din zona clasei de mijloc. Observăm stilul pictural de a poza, specific fotografiei de studio a secolului 19 dar şi vestimentaţia momentului. Merită menţionat, ceea ce pare o influenţă a războiului, faptul că hainele militare par destul de populare printre copii.

Locul este dificil de identificat. Nu există elemente particulare ce să ne trimită într-o anumită zonă, ar purtea fi oriunde în centrul capitalei.    Tehnic vorbind, cadrele sunt realizate pe plăci de sticlă în format 6,5x9cm de producţie franceză, Union Photographique Industrielle. Având acces la aceste plăci, prin amabilitatea lui Veniamin Micu, le-am refotografiat cu ajutorul unei camere digitale.

Mike Mitchell se pare că a fost omul potrivit la locul portivit atunci când în 1964 avea să realizeze fotografii la primul concert The Beatles în SUA. Zilele trecute, imaginile au ajuns la o licitatie Christie’s unde au fost vândute cu mai bine de 360000 USD.

Mike, un pustan de 18 ani la vremea respectivă, a facut imaginile din imediata apropiere a scenei, profitand de securitatea relativ modestă a spectacolului. Timp de 40 de ani, fotografiile aveau să fie păstrate într-o pivniță până cand Mike a decis să le scaneze. Fotografia de mai sus a devenit vedeta licitației, fiind vândută la un preț de 68500 USD.

Sunt de analizat rezultatele licitației dar și catalogul pe care Christie’s l-a publicat cu această ocazie.

Ileana Sonnabend by Andy Warhol. Se spune că Andy Warhol ar fi realizat portretul în schimbul unei piese de mobilier ce aparținea Ilenei, Warhol fiind la randul lui un colecționar împătimit.

Ileana Sonnabend se numară printre cei mai importanți promotori de artă contemporană ai lumii. A deschis galerii în New York și Paris, a promovat artiști ca Jackson Pollock, Robert Rauschenberg, Roy Lichtenstein și Andy Warhol și și-a construit o impresionantă colecție personală, estimată astăzi la un miliard de dolari, ce este expusă în marile centre artistice ale lumii. Este totodată și unul dintre mulții români cu performanțe mondiale pe care îi prețuim mult prea puțin.

Ileana Sonnabend (Schapira) s-a născut în București in 1914 iar tatal ei, businessman de succes, a fost consilier financiar al Regelui Carol al II-lea. Ea va pleaca în 1935 la Paris si apoi va emigra la New York în 1941. În 1957 își va deschide prima galerie la New York unde expune lucrări de Piet Mondrian, Jackson Pollock, Jasper Johns, Robert Rauschenberg. Promovează arte noi ca Neo-Dada si Pop Art, expunand lucrari ale lui Roy Lichtenstein, Andy Warhol, Claes Oldenburg si James Rosenquist). În 1962 deschide o nouă galerie în Paris unde va expune artiști americani dar și tineri europeni. În 1970 va deschide o alta galerie la New York, de data aceasta în SoHo și iși va face un obicei din a promova noile forme de artă (Minimalism, Arte Povera, Conceptual Art, performance, Transavanguardia, Neo-Expressionism, Neo-Geo, new photography) atât pe scena americană cât și pe cea europeană.

Philip Haas (n.1954) - "Winter" - The Sonnabend Collection. Fotografiat la Guggenheim Veneția în cadrul expoziției: "ILEANA SONNABEND: AN ITALIAN PORTRAIT" (foto:AG)

După moartea Ilenei, o parte dintre lucrările aflate în Colectia Sonnabend au fost tranzactionate în două licitații ce au însumat vânzări de 600 milioane de dolari. Eveniment ce este considerat “the largest private sale of art ever (NY Times)”

Bernd and Hilla Becher, serie expusa la Guggenheim Veneția în cadrul expoziției: "ILEANA SONNABEND: AN ITALIAN PORTRAIT" (foto:AG)

În perioada aceasta, pană în octombrie, dacă aveți în plan să vizitați Bienala de Artă Contemporană din Veneția, este bine să treceți si pe la Guggenheim. O parte din colecția Sonnanbed, cele ce au legatură într-un fel sau altul cu arta italiană, sunt prezentate în cadrul expoziției: “ILEANA SONNABEND: AN ITALIAN PORTRAIT”

Sunt de văzut lucrări de Rona Pondick, Bernd and Hilla Becher, Andy Warhol, Clay Ketter, Elger Esser, Candida Hofer, Lawrence Beck. Roy Lichtenstein, Philip Haas etc.

Evident, totul se întâmpla cu mult înainte de realizarea principalelor clădiri ale orașului. Puteți să căutati oricât că nu veți găsi Ateneul Român, Palatul Poștelor sau Clădirea CEC. Nici vorbă de edificiul Camerei Deputaților de pe dealul Mitropoliei sau de altele de prin zonă. Regimul de înaltime fiind mic, bisericile azi înghițite de blocuri, tronează ca niște adevarate catedrale.

De altfel bisericile sunt și cele mai importante repere. Începând din stânga vedem turnul (1.) și biserica (2.) mânastirii Antim, un pic mai spre dreapta se află biserica Sf. Ilie – Rahova (3.), iar în fundal silueta turnului Colței (4.) ce se afla amplasat între Palatul Șuțu și biserica Colțea. În prim plan avem Mitropolia (5.) de pe dealul cu același nume, (azi, din acest unghi, ar fi obturată de clădirea camerei deputaților), iar mai la dreapta biserica Sf. Vineri (6.) ce avea să fie demolată de regimul comunist în 1987. În penultima secvență vedem, într-o formă impunătoare, biserica Sf Spiridon (7.), cu turnuri înalte ce au fost între timp retezate, biserica Slobozia (8.), turnul (9.) și biserica (10.) mânăstirii Radu Vodă dar și biserica Alexe (11.)

Din punct de vedere al punctului de stație, se pare că fotografia este realizată de undeva de lânga viitorul parc Carol, din zona Cuțitul de Argint – Gara Filaret. Probabil schema atașata este cât se poate de validă. Astăzi, din același punct, vizibilitatea ar fi irelevantă.

Sunt convins că nu am spus tot ce s-a putut spune despre aceasta incredibilă imagine. Experințele anterioare imi arată că partea de cercetare este foarte plăcută pentru mulți dintre voi. Completările voastre sunt cât se poate de binevenite.

La final trebuie să vă spun că fotografia aparține Academiei Române și se află printre nenumăratele documente fotografice din arhiva Cabinetului de Stampe. Îi mulțumim încă odată d-lui curator Emanuel Bădescu pentru sprijin.

Capitolul “cel mai scump aparat de fotografiat din lume” primeste o noua fila. Un nou record a fost stabilit si tot internetul freamata. Camera din imagine s-a vandut la o licitatie recenta cu 1.320.000 euro. Este vorba de un prototip (seria zero) Leica realizat in 1932, cu doi ani inaintea intrarii in productie de serie a modelului A. In seria zero s-au realizat doar 25 de exemplare, cel de fata fiind primul ce a avut gravat cuvantul “Germany” pe carcasa dar si primul Leica exportat vreodata. Mai multe aici.

O nouă imagine și tot odată o nouă surpriză. Am găsit incă o fotografie aeriană în colecția Academiei Române, de data asta ilustrând centrul Bucureștiului în detaliu. Este vorba de 1920 -1925, înainte de marele boom imobiliar al anilor 30 ce va schimba radical întreaga zonă. Totul vine ca o foarte frumoasă completare a unei alte fotografii publicate cu puțin timp în urmă.

Avem reperele arhicunoscute: Ateneul Român (1), Palatul Regal (4) în versiunea veche și Hotelul Hilton (3) înainte de redecorare si extindere.

Găsim cu usurința Casa de Mode (2) cu vechiul acoperis cupolă, Restaurantul Cina (13) cu terasa de la intrarea principală, fără vedere directă spre Palatul Regal așa cum se întamplă azi și clădirea BCUB (6) prin fața căreia exista o linie de tramvai.

Bisericile sunt întodeauna cel mai bun reper. Vedem Biserica Kretzulescu (10) înainte de renovarea din 1935, Biserica Boteanu (11) cu turle ceva mai lungi decât azi, Biserica Albă (12) aproape neschimbată și Biserica Luterană (14) în a cărei imediate aproprieri, puțin mai jos – stânga, găsim o altă biserică(15), mai mică dar construită pe un tipar asemănător.

Dintre clădirile disparute trebuie să menționăm Jockey Club si Academia Comercială (8) dar și Banca Națiunei. Ele au fost demolate cu ocazia sistematizării zonei, în contextul apariției noului palat regal. A dispărut și Hotelul Imperial (8) o dată cu strada cu același nume, amândouă fiind “înghițite” de extinderea palatului.

Clădiri disparute găsim și în spatele BCUB, pe locul pe care acesta s-a extins (18) dar și în dreapta restaurantului Cina (17). E de remarcat și clădirea în formă de potcoavă (9) ce probabil a fost parte a grajdurilor regale.

Probabil prietenii de la Artmark vor fi încântați sa redescopere clădirea în care tocmai s-au mutat (16).

Fotografia aparține Academiei Române și a ajuns la noi prin grija d-lui curator Emanuel Bădescu căruia îi mulțumim incă o dată.

UPDATE!

Raiden completează:

A – Hanul Kretzulescu, demolat in anii ’30.
B – Palatul Domnesc (Casa Golescu), utilizat de Cuza si Carol I, ulterior completat cu corpurile vechiului Palat Regal.
C – Vechiul sediu al Ministerului de Interne (pentru o perioada, si al Consiliului de Ministri), dinainte de constructia pe acelasi amplasament a monumentalei cladiri ce a adapostit dupa 1947 CC al PCR, iar in zilele noastre gazduieste mai multe ministere.
D – nu sunt sigur, dar ar putea fi ceea ce Regele Mihai numea “Casa Mica”, unde locuia monarhul (acesta nu rezida in Palatul Regal).
E – Hotelul Splendid, bombardat in 1944 si demolat dupa razboi. Pe locul lui si al caselor din spatele lui s-a trasat, la finele anilor ’50, prelungirea strazii Sirbei-Voda (intre Ion Campineanu/Luterana si Calea Victoriei).
F – Cladire ce adaposteste un sediu al Curtii de Conturi, pe str. Georges Clemenceau.
G – Casa cu cupola, pe coltul Caii Victoriei cu str. George Enescu (fosta str. Alexandru Lahovari), demolata “la pachet” cu intregul cvartal dimprejurul cladirii MICA-Nestor, imobil prabusit la cutremurul din martie 1977.
H – Casa Paucescu – Legatia Austro-Ungara, ulterior Directia a V-a a Securitatii Statului, actualmente sediul Uniunii Arhitectilor.

Alte precizari:

- biserica notata cu (15) de tine este Biserica Calvina, demolata prin 1960, odata cu ridicarea salii Palatului si a ansamblului de blocuri dimprejur. Biserica, ramasa stinghera pe maidan, stirbea maretia noii sali de congrese a Partidului Muncitoresc Romin, asa ca trebuia sa dispara.
- pe langa intersectia Luterana-Campineanu ar trebui sa se afle Muzeul Kalinderu, o casa foarte frumoasa.
- 3 biserici au disparut la constructia ansamblului dejist “Piata Palatului RPR”: Sf. Ionica, Brezoianu si Stejarul. Acestea s-ar gasi in zona de verdeata continuata in stanga panoramei.

Un nou prag a fost depăsit. Mă bucur să vă anunț că suntem o gașcă de douăzeci de mii de prieteni. Let’s go party! Muzeul de Fotografie pe Facebook

Seria fotografiilor aeriene de inceput de secol continua cu o noua imagine remarcabila apartinand Academiei Romane. De data asta, centrul orasului cu Palatul Regal si Ateneul Roman in prim plan, este fotogafiat privind spre est.

Firesc, astfel de unghiuri completeaza ideal imaginea capitalei acelor vremuri. Sunt multe aspecte interesante ce merita evaluate.

Sunt de observat cateva lucruri: Cladirea Universitatii (1) se afla inca in constructie. Este vorba de corpul nou, cel vechi ce va fi distrus in intregime in 1944, este si el vizibil. Spitalul Coltea (2) iese usor in evidenta, iar un pic mai jos vedem Palatul Sutu (5), al carui domeniu se prezinta mult mai intins in comparatie cu azi. Intre ele se afla, asa cum ne asteptam, Biserica Coltea  (19). Statuia lui Mihai Viteazu este si ea vizibila (35). Mai vedem in zona Biserica Sf. Gheorghe (21) si Biserica Sf. Mina (20).

Frumoasa cladire a Liceului Kretulescu (36) este si ea vizibila, iar ceva mai jos (30) vedem fatadele unor case si pravalii aflate probabil pe Calea Mosilor, cladiri ce exista si astazi. Tot in zona Universitatii se gasesc cladirile Ministerului Agriculturii (4) si Ministerului de Razboi (3). Ultima dintre ele fiind astazi obturata de cladirea Teatrului National ce avea sa se construiasca pe “maidanul primariei” (7). Un pic mai spre centru vedem Piata Rosetti. Se pare ca imobilul de pe Bd. Hristo Botev Nr. 9 a avut parte de o suprainaltare. Nivelul acoperisului de atunci a fost transformat intr-o terasa pe care s-au construit inca doua nivele retrase.

Revenind la biserici, in centru sus vedem biserica Armeneasca (22), umbrita azi din acest unghi de cladirea Millenium Business Center. Coborand spre centrul imaginii gasim ceea ce trebuie sa fie biserica Batistei (24) dar forma ei este una diferita de cea actuala.  In centrul imaginii gasim biserica Italiana (18) ce isi deschidea intrarea spre o curte larga, iar imediat in dreapta, in constructie, vedem cladirea (18) de la Bd. Nicolae Balcescu nr.21, cladire ce a “pierdut” din inaltime in urma cutremurului din 1977.

Mai jos gasim biserica Boteanu (23), astazi cu turle mult mai scurte si casa restaurantului Cina (16) ce nu avea vedere libera la Palatul Regal ca in zilele noastre, intrarea principala fiind pe str. C.A. Rosetti. Un pic in dreapta se gaseste palatul BCUB (12) flancat la stanga (31) si la dreapta (32) de doua impunatoare cladiri ce nu mai exista astazi. Sunt foarte interesante si pravaliile de pe strada Franklin (37) disparute si ele.

Ateneul Roman (13) este la fel de impunator, dar sta rezemat in stanga de o cladire cu parter si etaj, daramata pentru a face loc strazii Constantin Esarcu. In stanga jos se afla Casa de Mode (15) in varianta cu acoperis cupola (azi sub forma de terasa) si un pic din hotelul Hilton (14).

In partea de centru – jos gasim Palatul Regal (11) in forma lui veche, iar mai spre dreapta biserica Kretzulescu (19) in varianta tencuita si cu o singura turla. In 1935-1936 avea sa fie renovata si adusa la forma de azi. In dreapta jos vedem vechiul Teatru National (9) iar un pic mai sus hotelul Continental (10).

Mai sunt lucruri interesante de descoperit, unul dintre ele este spatiul ocupat azi de Gradinita nr. 203, de la intersectia C.A. Rosetti cu Tudor Arghezi (34). La momentul la care a fost realizata imaginea, cladirea aduce mai degraba cu silueta unei sali de teatru, aflata cu spatele spre camera, cu intrare pe str. Praporgescu.

Acestea fiind zise, las orice ar mai fi de spus in seama voastra. Stiu cativa dintre voi ce vor fi fericiti sa despice firul in patru.

Nu in ultimul rand, trebuie sa multumesc inca o data Academiei Romane si d-lui curator Emanuel Badescu pentru sprijinul acordat.

Update!

Raiden ne trimite completari:

A – Casa de pe bd. Take Ionescu (actual Magheru), pe locul careia s-a ridicat Hotelul Ambasador.

B – Parcela pe care s-a construit Parcarea Bragadirul (Ciclop).

C – Case modeste pe locul carora s-a ridicat in anii ’30 blocul de colt, cu cinematograful “Scala”.

D – Case pe locul carora s-a ridicat blocul Scala 1, avariat in 1940 la cutremur si prabusit in 1977, la marele cutremur. Pe acest loc este azi blocul Scala 2, in stil socialist.

E – Imobil pe str. C. A. Rosetti, incadrat actualmente la dreapta, de blocul Scala 2, iar la stanga de un bloc socialist, ridicat “La pachet” cu Scala 2, dupa 1977, inspre str. Vasile Conta.

F – Magasinul General de Paris, ulterior Jockey Club, de pe Calea Victoriei colt cu str. Franklin.

G – Sediul PNTCD de la Piata Rosetti, vandalizat de mineri in 1990 si restaurat dupa.

H – Policlnica Coltea, primul dispensar din Principatele Unite, demolata in 2008.

I – Palatul Societatii pentru Locuinte Ieftine, la Piata Rosetii, intersectie bd. Carol I cu bd. Domnitei (Hristo Botev).

J – Palatul Societatii de Asigurari “Astra”, la Piata Rosetii, intersectie bd. Carol I cu bd. Domnitei (Hristo Botev).

K – Casa arhitectului ploiestean Toma T. Socolescu. Socolescu a impus un stil foarte personal in arhitectura interbelica la noi.

L – Scoala Lucaci (azi scoala Delavrancea), la intersectia str. Matei Basarab cu str. Mircea-Voda (azi bulevard).

M – Liceul “Matei Basarab”, de pe strada omonima.

N – Biserica Lucaci, de pe str. Logofatul Udriste.

O – Biserica Negustori, de pe strada omonima.

P – Casa Eliad, ulterior Casa de Cultura a Raionului “Tudor Vladimirescu”, recent prabusita partial in timpul lucrarilor de reabilitare.

Q – Pasajul Imobiliara, legand Calea Victoriei de str. Academiei.

R – Pasajul Englez (Pasagiul English).

S – Fostul Hotel Hugues de la Piata Teatrului.

T – Cladirea cu celebra si adevarata berarie “Gambrinus” la parter, pe str. Ion Campineanu (mai exista si falsul de la parterul fostului Hotel Cismigiu).

U – Pasagiul Român, amplasamentul blocului “Muzica” actual.

V – Celebra turla cu ceas a Hanului Kretzulescu. Hanul a fost demolat in anii ’30, odata cu redefinirea bisericii omonime.

W – Palatul Domnesc (Casa Golescu), utilizat de Cuza si Carol I, ulterior completat cu corpurile vechiului Palat Regal.

X – Cladire pe bd. Bratianu (actual Balcescu), ce a adapostit in anii ’50 Muzeul Militar.

Y – Vechiul sediu al Ministerului de Interne, dinainte de constructia pe acelasi amplasament a monumentalei cladiri ce a adapostit dupa 1947 CC al PCR, iar in zilele noastre gazduieste mai multe ministere.

Z – Casa Paucescu – Legatia Austor-Ungara, actualmente sediul Uniunii Arhitectilor.

A1 – Amplasamentul blocului “Adriatica”, ridicat in anii ’30 la Piata Teatrului.

B1 – Casa Vanic, amplasamentul blocului Dragomir Niculescu, ridicat in anii ’30 la intersectia Caii Victoriei cu str. Regala (Ion Campineanu).

C1 – Cladire cu cupola de colt, la intersectia strazii Regale cu strada Academiei, cladire disparuta in anii ’30, la constructia blocului Dragomir Niculescu.

D1 – Amplasamentul Hotelului Union, ridicat in anii ’30.

E1 – Amplasamentul Hotelului Stanescu (ulterior Negoiu), ridicat in anii ’30.

F1 – cladire cu cupola, poe coltul str. Regale cu bd. Bratianu (Balcescu), care a adapostit un camin studentesc in anii comunismului. Dupa 1989, a fost lasata in paragina.

G1 – Amplasamentul blocului Carlton 1 (ridicat in anii ’30), prabusit in noiembrie 1940, la cutremur. Blocul Carlton 2, ridicat dupa razboi, este mult mai mic de inaltime.

H1 – Cartierul Evreiesc, distrus de Ceausescu in anii ’80. Foarte greu de identificat ceva in aceasta zona!

Cateva precizari referitoare la textul tau:

- se pare ca imobilul de pe Bd. Hristo Botev Nr. 9 a avut parte de o suprainaltare. Nivelul acoperisului de atunci a fost transformat intr-o terasa pe care s-au construit onca doua nivele retrase – Hotelul Banat e la fel si in zilele noastre, nu a fost supraetajat, daca la el te referi.

- cladirea (18) de la Bd. Nicolae Balcescu nr.21, cladire ce a “pierdut” din inaltime in urma cutremurului din 1977 – este vorba de Palatul Societatii “Actiunea Economica a Romaniei”, cladire ce si-a pierdut turlele la cutremur.

- turlele bisericii Boteanu au cazut la cutremurul din 1940.

Expozitia “Viata unui sat elvetian la 1896″ aduce in atentia publicului, prin intermediul fotografiilor, aspecte de viata cotidiana din Elvetia rurala de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Evenimentul este organizat de Ambasada Elvetiei in Romania si Muzeul National al Taranului Roman. Vernisaj la 10 martie 2011, ora 18:00,  in sala Irina Nicolau a muzeului mai sus amintit.

Este 1 Martie, nu putea fi vorba de un moment mai bun. Am descoperit prin arhiva diverse portrete ale unor femei realizate cu 30, 40 sau chiar 50 de ani in urma. Este un material documentar din care reies multe detalii legate de modul in care evolua viata in perioada comunista. Vestimentatia, expresia, contextul, toate sunt foarte relevante. Este necesara chiar si o comparatie cu un articol mai vechi despre femeile de la 1900.

Vorbim de anii 60 ce inca mai prezentau urme ale sovietizarii din decada precedenta, de anii 70 cu usoara deschidere spre occident, dar si de anii 80 cu greutatile economice si cultura progreselor agricole… la hectar.

La multi ani de 1 Martie!

Zilele trecute am avut experienta realizarii unui interviu cu un om deosebit. Am vorbit cu Ion Grigorescu despre conditia si posibilitatile de creatie ale artistilor in perioada comunista dar si despre fotografia si filmul experimental romanesc.

Nascut in Bucuresti in 1945, Ion Grigorescu, pictor, fotograf si artist media, este unul dintre cei mai importanti experimentalisti din cadru artei contemporane romanesti. Absolvent al Universitatii de Arte Plastice, isi incepe activitatea in 1970 si se pozitioneaza ca unul dintre primii artisti romani ce utilizeaza filmul ca mediu de exprimare dar si ca pionier al fotografiei experimentale. Opera sa artistica cuprinde lucrari de desen, pictura, gravura, pictura si restaurare bisericeasca, icoane, fotografie si arta video, texte teoretice, pagini de jurnal sau studii despre istoria fotografiei.

Artistul abordeaza teme sociale, politice dar si lucrari legate de sexualitatea si expresivitatea corpului uman (body art). Contestatar al regimului comunist, isi desfasoara o parte a activitatii pe ascuns, autocenzurandu-se. Filme ca “Dialog cu Nicolae Ceausescu” realizate in anii 70-80, aveau sa apara public si sa devina celebre dupa 1989.

Ion Grigorescu a expus in Sao Paulo, Glasgow, Amsterdam, Viena, Venetia, Roma, Ljublijana, Stockholm, Graz, Paris, Milano, Stuttgart, Varsovia, Berlin, Bradford, Glasgow, Bratislava, Lisabona. Londra, etc.

Dupa un prim episod ce a avut un succes neasteptat, incercam sa identificam alte cladiri vechi din Bucuresti. Asa ca avem nevoie inca o data de ajutorul vostru. Orice informatii despre cladirile din fotografiile atasate, sunt binevenite.