Muzeul de Fotografie http://www.muzeuldefotografie.ro o initiativa Alex Galmeanu Mon, 17 Jul 2017 17:57:40 +0000 en-US hourly 1 https://wordpress.org/?v=4.8.2 43119189 Centrul capitalei vazut din avion in 1930 – Episodul 6 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/07/centrul-capitalei-vazut-din-avion/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/07/centrul-capitalei-vazut-din-avion/#comments Mon, 17 Jul 2017 14:22:56 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6714 Continue reading ]]>

Revenim cu seria noastra de imagini aeriene care documenteaza centrul Bucurestiului. Mai central de atat nu se poate, avionul din care s-a realizat aceasta imagine s-a pozitionat de-a lungul Caii Victoriei in zona Palatului Telefoanelor si fostului Teatru National. Vedem un Bucuresti insorit, probabil intr-o zi tipica de lucru, cu strazi nici prea libere, dar nici prea aglomerate. Nu e greu sa ne orientam, o parte din cladiri mai exista inca, dar este frapant si numarul cladirilor disparute, diferentele fata de prezent fiind majore.

Legenda

Detaliu – Cladiri disparute

Aproape nimic din jumatatea de jos a imaginii nu mai exista astazi. Calea Victoriei este mult mai ingusta, casele sunt mai mici si mai dese, pravaliile sunt la tot pasul, motiv pentru care pietonii sunt prezenti in numar important. Constatam cu usurinta ca pe Str. Academiei (1.) circula o linie de tramvai si remarcam cladirea ce prezinta o frumoasa cupola la intersectia cu Ion Campineanu (3.) pe locul careia se afla acum un bloc de apartamente. Hotel Continental se afla la locul lui, este vizibil restaurantul cu terasa al hotelului, de pe latura Str. Campineanu, unde, conform inscriptiei, canta Jean Marcu si orchestra lui (prima orchestra locala transmisa live la radio – Radio Romania , 1 noiembire 1928).

Detaliu – Str. Academiei

Detaliu – Calea Victoriei

Pe Calea Victoriei, mult mai ingusta in comparatie cu ziua de azi, constatam insiruirea de case (2.) si pravalii care urmau sa dispara, lasand locul viitorului bloc Adriatica, existent astazi. Pe frontul vizibil din Str. Campineanu (6.), se poate citi inscriptia “Ciorapul Areka”, firma celebra pentru acest tip de articol, alaturi de Adesgo si Ady. Teatrul National se afla inca in forma buna, dar avea sa dispara in urmatorul deceniu, distrus de cutremure, bombardamente si , in cele din urma, de nepasare. Sunt vizibile si anexele Teatrului, mult mai putin fotografiate de-a lulgul timpului (8.) & (9.).

Detaliu – Piata Teatrului

Detaliu – Anexele Teatrului

Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le gasim in imagine, care ne ajuta si sa datam cu o oarecare precizie aceasta fotografie, este Hotelul Otetelesanu (11.), aflat aici in plina demolare. Vedem cum Calea Victoriei este limitata la un singur sens de mers din cauza santierului, iar cladirea este deja retezata. Se pare ca demolarea s-a executat caramida cu caramida, cel putin pana la momentul fotografierii, avand in vedere si materialele depozitate pe strada. Spuneam ca aceasta demolare ne ajuta sa datam imaginea ca fiind realizata cel mai probabil in jurul anului 1934, fiind de altfel si anul inaugurarii Palatului Telefoanelor (12.).

Detaliu – Demolarea Hotel Otetelesanu

Detaliu – Terasa Otetelesanu

Palatul Telefoanelor trebuie sa fi fost “tinta” fotografului din avion. Cu siguranta acest reper se intampla sa fie noua mandrie a Capitalei, cea mai inalta cladire a orasului  la vremea respectiva, cu un record care avea sa dureze pana in anii ’70. Un detaliu interesant aici sunt masinile de epoca parcate la baza cladirii, pe Str. Matei Millo, sunt convins ca ele ar fi azi visul oricarui colectionar.

Detaliu – Capsa, Hotel Capitol, Hotel Bulevard

Este de remarcat si celebra Terasa Otetelesanu (13.) care pare a avea intrare si pe strada paralela cu Calea Victoriei, diametral opusa, strada ce astazi poarta acelasi nume, Str. Ion Otetelesanu. Legendara terasa pare impresionanta ca dimensiuni, nu degeaba se intampla sa fie unul dintre cele mai vizitate localuri ale Bucurestiului. Probabil ca daca peretii ar putea sa povesteasca, multe ar fi legendele legate de acest loc, nu de alta dar Eminescu, Caragiale, Macedonski, Vlahuta, Coşbuc, Emil Gârleanu, Minulescu, Sadoveanu si Rebreanu, pictorii Ressu şi Iser, toti se numarau printre clientii sai. Mare parte din terenul ocupat de aceasta terasa este liber si astazi, fiind curtea si parcarea unei institutii.

Detaliu – Casa Armatei

Detaliu – Magazin Lafayette, BNR

Urcand pe Calea Victoriei vedem piateta Fantanii Sarindar din fata Palatului Cercului Militar. Sunt de remarcat aici Casa Capsa (15.), Hotel Bulevard (16.), Hotel Continental (17.) si evident, Cercul Militar (18.). O alta cladire existenta astazi este Palatul Nifon Mitropolitul (20.), blocul de locuinte (21.) din spatele Hotelului Bulevard avea sa apara un pic mai tarziu, calcanul din partea de sus a imaginii este Magazinul Victoria (Galeriile Lafayette), cupola fiind vizibila (27.), iar daca vorbim de cupole, este vizibila si o parte din cea a CEC-ului (26.).

Hotel Majestic

In partea din stanga-sus a imaginii vedem o parte a Hotelului Majestic (14.), frumoasa cladire Belle Epoque (19.) de la intersectia Academiei cu bd Elisabeta, Palatul Băncii Marmorosch (24.) precum si o bucata din sediul vechi al BNR (25.)

Detaliu – Actualul sediu IGP si imprejurimile

In partea dreapta-sus a imaginii vedem o alta cladire usor de recunoscut tot cu ajutorul cupolei (23.) la intersectia Str. Lipscani cu Str. Domnita Anastasia, iar un pic mai spre dreapta vedem impresionanta cladire a actualului IGP (24.)

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/07/centrul-capitalei-vazut-din-avion/feed/ 4 6714
Centrul capitalei vazut din avion in 1930 – Episodul 5 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-5/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-5/#comments Thu, 23 Mar 2017 18:00:59 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6674 Continue reading ]]> Continuam seria imaginilor aeriene ale anilor ’30 si ne indreptam atentia catre partea de est a Bucurestiului. Perspectiva este una foarte larga si include mai tot ce exista pe triunghiul Unirii – Foisorul de foc – Vitan. Istoria acestei parti a Bucurestiului o stim cu totii, dar chiar si asa, e socant sa vedem cat de putine cladiri surprinse in aceasta imagine, mai sunt inca in picioare. Sistematizarile permanente ale ultimilor 90 de ani, in mod special cele din perioada comunista, au schimbat radical aceasta bucata de oras.

Legenda

Piata Unirii se afla in centru, probabil motivul principal al realizarii acestei imagini. E usor sa constatam importanta acestui nod comercial si social al orasului. Spatiul alocat diverselor hale si piete este urias, activitatea frenetica este evidenta. Cu siguranta, coborati in strada, am fi constatat ca nu este un loc prea tacut. Hala Mare (14.) se afla pe centru, Hala de Peste (15.) e un pic in dreapta, iar intre ele, un pic mai sus, trebuie sa fie Hala de Pasari (16.), cladirea semi-circulara. Mai jos, spre dreapta, e de gasit enorma Piata Bibescu (11.), iar daca luam in calcul si Hala de Flori din Piata Sf. Anton (19.), imaginea este completa. Este clar ca orice trecator ar fi ratacit intreaga zi pe aici, iar spectacolul strazii trebuie sa fi fost fascinant.

Detaliu – Hala Mare, Hala de Pasari, Hala de Peste

 

Detaliu – Piata Bibescu

Detaliu – Domnita Balasa si Spitalul Brancovenesc

Daca pornim din coltul stanga jos al imaginii, vedem fundatia cladirii despre care am mai vorbit, cladirea Senatului (1.), care nu a fost niciodata finalizata. Aici se va ridica blocul “Gioconda” in anii ’60, din Piata Natiunile Unite. Alaturi vedem cladirea Judecatoriei sectorului patru (2.) si inconfundabilul Palat al Justitiei (6.). Continuand catre dreapta, avem sansa unei paralele cu o imagine aeriana mai veche. In parcul din spatele Palatului Justitiei apar blocuri noi (3.) pe terenul caselor vechi, dar care nu vor supravietui nici ele mai mult de anii ’80, lasand locul constructiilor centrului civic comunist. Daca tot vorbim de centrul civic, mai tot ce se afla in coltul din dreapta jos a imaginii este disparut astazi, inclusiv strazile. Strada Sfintii Apostoli (4.) a supravietuit doar pe bucata din fata bisericii Domnita Balasa (7.), care, alaturi de biserica Sf. Ilie-Rahova (5.), e tot ce mai poate fi recunoscut. Una dintre cele mai mari pierderi istorice din zona este Spitalul Brancovenesc (8.), disparut in 1987, vazut aici cu corpurile vechi in plan apropiat.

Detaliu – Fundatia cladirii “Senatului”, Tribunalul Sector 4 si Palatul de Justitie

Detaliu – Cladiri disparute in spatele Palatului de Justitie

 

Detaliu – Strada Sfintii Apostoli

Coltul din dreapta sus este si el pierdut aproape in intregime. Intreaga zona a fost demolata pana la disparitia tuturor posibilelor repere. Acolo sunt cladirile demolate ale zonei Cauzasi, Vitan, Dudesti, Vacaresti etc. O cladire usor de recunoscut este Institutul de Medicina Legala (23.) care se afla pe strada Cauzasi, aici vizibil in extrema mijloc-dreapta, in perspectiva chiar deasupra aripii avionului din care s-a realizat fotografia. Biserica “Sf. Nicolae Sârbi”(31.), aflată la intersecţia Căii Vacareşti cu strada Pitagora, precum si biserica Olteni (29.) sunt ambele vizibile in imagine. O biserica pare a fi si la pct. 22., dar pe care inca nu am reusit sa o identificam.

Detaliu – Strazi, cladiri si biserici disparute. Este vizibila cladirea IML, biserica Sf. Nicolae Sârbi si biserica Olteni

Calea Calarasi este vizibila in centru sus, una dintre putinele cladiri reper ramase in picioare e de vazut la pct. 20. Biserica Sf. Vineri (28.), un alt monument demolat in perioada comunista, este foarte vizibila in imagine, iar un pic in fata ei gasim frumoasa cladire a Tribunalului sectorului trei (27.).

Detaliu – Calea Calarasilor, Tribunalul sectorului 3 si biserica Sf. Vineri

Evident, demolari nu au avut loc doar in perioada comunista, o parte dintre bulevardele Capitalei au fost trasate inca din perioada interbelica. Aici, daca luati reper Turnul Baratiei (25.) si magazinul Vulturul de Mare (26.) e usor sa va imaginati casele care au disparut cu ocaza trasarii actualului bulevard Balcescu. V-am mai spus candva ca un drum de la Piata Unirii la Universiate s-ar fi facut pe stradute inguste asemanatoare centrului vechi de astazi. Magazinul Vulturul de Mare (26.) ajuta si pentru a stabili amplasarea magazinului Cocor de astazi, iar daca incercati sa va imaginati unde se afla magazinul Unirea, puteti trasa o linie spre stanga, pornind de la cladirea cu cupola de la pct. 21, pana la Calea Calarasilor. Intregul spatiul ocupat de frontul de cladiri vizibil intre aceste doua puncte a fost inlocuit de magazin.

Detaliu – Turnul Baratiei si Magazinul “Vulturul de Mare”

Sunt lucruri despre care am mai vorbit in trecut, asa ca o sa le trecem rapid in revista. Hotelul Dacia (13.) este modul in care a evoluat Hanul lui Manuc in decursul timpului. Se poate observa cum curtea centrala este ocupata de cladiri, iar acoperisul este realizat din tabla. E usor sa deduceti ca Hanul lui Manuc de astazi este o reproducere-revenire la forma initiala, pre 1850. Biserica Sf. Anton (biserica Curtea Veche) (18.) cea mai veche biserica a Bucurestiului, este vizibila in imagine, iar un pic alaturi (31.) vedem casele disparute pentru a face loc ruinelor Palatului Voievodal Curtea Veche. Inca nu am reusit sa aflam ce s-a inamplat cu aceste case, cum au disparut si cum de au fost inlocuite cu reproducerea ruinelor din zilele noastre, dar stim ca santierul arheologic a fost inceput in 1953. Din zona merita mentionat si Hanul Verde, o cladire cu insemnatate istorica importanta in peisajul capitalei de secol 19, disparuta azi. Biserica Sf. Gheorghe (24.) din piata cu acelasi nume este vizibila in extrema stanga, iar inconfundabilul Foisor de Foc (30.) poate fi observat in coltul stanga-sus. Ar fi interesant de aflat cum se numea micuta (probabil) biserica din piata Unirii, de la pct 17. Nu am reusit sa o identificam pe nici una din hartile pe care le-am avut la dispozitie. (Update – La o privine mai atenta, la pct.17 se pare ca este vorba despre o suprapunere interesanta intre doua cladiri alaturate).

Detaliu – Hanul Verde, Biserica Sf Anton – Curtea Veche, locul Palatului Voievodal Curtea Veche

Detaliu – Hotel Dacia, Piata Sf Anton.

Detaliu – Cladiri si trafic in apropierea pietei Bibescu

 

Detaliu – Biserica Sf . Gheorghe din piata Sf. Gheorghe

Detaliu – Foisorul de Foc

Cu ajutorul acestei imagini este usor sa va imagianti scala colosala la care au avut loc demolarile si resistematizarile din aceasta zona a Capitalei. Orasul din imagine, proiectat pe realitatea zilelor noastre, este de nerecunoscut. Au disparut zeci de strazi in intregime si sute de cladiri. Au disparut monumente si repere culturale, fiind eradicate orice forme de identitate ale acestor locuri incarcate de istorie.

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-5/feed/ 13 6674
Centrul capitalei vazut din avion in 1930 – Episodul 4 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-4/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-4/#comments Sun, 19 Mar 2017 10:49:41 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6649 Continue reading ]]> Continuam seria imaginilor aeriene care documenteaza centrul capitalei, dar de data aceasta inaintam cu cel putin 10 ani in timeline-ul nostru. Ne aflam pentru a doua oara in piata Natiunile Unite, privind centrul capitalei spre nord, pozitionati aproape in lungul Caii Victoriei, dar in anii ’30. Avem o perspectiva care incepe cu Dambovita si se finalizeaza in apropierea bulevardului Regina Maria, cu parcul Cismigiu pe stanga si cladirea Universitatii pe dreapta.

Legenda

Daca va numarati printre cei care se reintorc des la acest website, stiti probabil seria de trei imagini aeriene recent publicata (episodul unu, doi si trei), in care am avut ocazia de a analiza in detaliu centrul capitalei din anii ’20. Acum avem ocazia unei foarte interesante paralele in timp, constatand ca orasul anilor ’30 se afla in plin boom-ul imobiliar. Bucurestiul gradinilor devine treptat o capitala moderna, iar schimbarile cele mai vizibile apar mai ales pe aliniamentele bulevardelor centrale. Cladirile sunt inalte, arhitectura si tehnologia de constructie este din ce in ce mai avansata, iar toata efervescenta aceasta probabil ca este simtita din plin de catre populatie.

Multe dintre lucrurile pe care le-am mentiona in aceasta imagine au fost deja spuse in articolul precedent, asa ca o sa reluam rapid doar ce este esential. Pornind din partea de jos stanga a imaginii, vedem fundatia (2.) niciodata finalizatei cladiri a Senatului, viitorului amplasament al blocului Gioconda ce se va inalta in anii ’60. Se observa ca aceasta fundatie este mai ridicata cu un etaj in comparatie cu imaginea din anii ’20, dar santierul pare lipsit de activitate. Un pic mai la dreapta vedem cladirea Judecatoriei sectorului patru (3.), astazi mult simplificata, mai ales la nivelul acoperisului, urmata de o bucata a Palatului de Justitie (4.).

Judecatoria sectorului patru si Palatul Justitiei

Teatrul Regina Maria (1.), Opereta in perioada comunista, demolat in 1987, este si el prezent in stanga imaginii. Constatam ca aceasta cladire a fost construita pe locul Salii de Tir și Gimnastică, cladire care apare in imaginea din 1920. (In Sala de Tir si Gimnastica, la 1897, George Emanuel Lahovary avea sa moara in urma unui duel celebru cu Nicolae Filipescu – anul acesta se implinesc 120 de ani de la aceasta tragica intamplare).

Teatrul Regina Maria, Opereta in perioada comunista, demolat in 1987

Cladirea Romaneasca (6.) si Palatul Agricola Fonciera (7.) se afla in centrul imaginii, probabil recent finalizate, conturand o piata a “Senatului” destul de animata. Cadrul ne permite si o vedere de detaliu a activitatii stradale, unde observam trasurile, masinile, tramvaiele si autobuzele specifice vremii. Vedem faptul ca la parterul edificiului Cladirea Romaneasca functiona un coafor, iar sediul Bancii Agricola se afla un pic mai la dreapta, in Palatul Agricola-Fonciera. In mijlocul intersectiei, un mic santier (5.) ne arata faptul ca inca se lucra la sistematizarea stradala. Una din insulele de ghidare a traficului se instala in momentul realizarii fotografiei.

Piata Senatului

Lucrari pe carosabil

Cladirea Romaneasca si Palatul Agricola-Fonciera

Celelalte cladiri-reper ale capitalei sunt si ele prezente in imagine. Vedem Palatul Societății Agricola (10.), Palatul CEC (8.), Biserica Zlatari (22.), Palatul Postelor (9.) Magazinul Lafayette – viitorul magazin Victoria (14.), Hotelul Francez “Lafayette” – demolat dupa cutremurul din 1977 (13.) , sediul vechi al BNR (16.) si Palatul Bursei (17.) biserica Sf. Dumitru (12.) si cladirea Spitalului Clinic Ovidiu Marina – azi lipsit de o mare parte din elementele decorative de pe turle (11.).

Biserica Sf. Dumitru, Spitalul Clinic Ovidiu Marina, Sediul BNR, Palatul Bursei

Palatul Postelor, Palatul Societatii Agricola, Palatul CEC, Biserica Zlatari, Hotel Francez, Magazinul Lafayette (Victoria), Casa Armatei, Hotel Capitol, Teatrul National de pe Calea Victoriei.

In fundal sunt vizibile cladirea Universitatii – cu o forma ce avea sa dispara dupa razboi (21.), Casa Armatei (18.), Hotel Capitol (20.) si Teatrul National din Calea Victoriei – demolat dupa bombardamentele din anul 1944 (19.).

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-in-1930-episodul-4/feed/ 5 6649
Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 3 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-3/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-3/#comments Sun, 05 Mar 2017 16:06:37 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6625 Continue reading ]]> Here we go again, publicam ultima imagine din seria fotografiilor aeriene din anii ’20. De data aceasta vedem Piata Natiunile Unite (piata Senatului sau piata Operetei, cum s-a numit in diverse perioade) inainte de realizarea celebrelor cladiri-reper ale Capitalei, Cladirea Romaneasca si Palatul Agricola-Fonciera. Valoarea acestei serii de imagini consta tocmai in faptul ca sunt realizate inaintea constructiei principalelor cladiri care au modelat orasul in perioada interbelica.

Intram direct in analiza noastra si incepem cu lucrurile cele mai interesante. Cladirea Romaneasca (9.) si Agricola-Fonciera (10.) s-au construit in 1926, iar pe baza imaginii putem constata ca locurile pentru aceste constructii au fost alese in asa fel incat sa produca un impact minimal asupra zonelor demolate. Terenurile, in ambele cazuri, par a fi libere intr-o proportie destul de mare sau ocupate de constructii mai putin insemnate. Este foarte interesant aliniamentul cladirilor de pe strada Filitti (18.), multe dintre ele existand si astazi. Localnicii cu siguranta aveau o vedere destul de interesanta pe apus de soare, inca libera de cladirile inalte care urmau sa se construiasca curand. Daca tot am vorbit despre apus de soare, putem deduce, pe baza directiei si amplitudinii umbrelor, ca aceasta imagine s-a realizat intr-o dupa-amiaza tarzie. Un alt detaliu demn de remarcat il putem gasi in cazul Palatului Postelor (19.) (actualul Muzeu de Istorie al Romaniei), se pare ca Palatul dispunea de o intrare secundara si din str. Franceza, intrare zidita astazi.

Locul pe care s-au construit Cladirea Romaneasca si Palatul Agricola-Fonciera

Merita remarcat terenul (8.) pe care urma sa se construiasca cladirea de raport cu arhitecura modernista ce astazi gazduieste un magazin Ferrari. Si aceasta constructie pare sa fi fost adaptata intr-o masura destul de mare la spatiul disponibil, in sensul ca acele trei cladiri de pe Splaiul Unirii, din extrema stanga a cadrului, sunt in picioare si astazi. Iese in evidenta si o cladire din staga-jos (2.) ce pare ca seamana cu o scoala sau un alt tip de institutie publica (Update –  cladirea de la pct.2 poate fi “Sala de Tir și Gimnastică” unde la 1897 George Emanuel Lahovary avea sa moara in urma unui celebru duel cu Nicolae Filipescu). Pe acest loc se va construi o sala de opereta, demolata si ea in 1987 pentru a fi inlocuita cu parcarea de azi. Cladirile gemene socialiste recente au fost construite pe terenul caselor din imediata apropiere (1.).
Platoul enorm din partea de jos a imaginii reprezinta fundatia unei dorite, dar niciodata realizate, cladiri a Senatului.(3.). Daca deducem bine din ce se vede in imagine, in jurul fundatiei par a fi imprastiate materiale de constructie, dar eventualul santier nu pare avea vreo alta urma de activitate. Dupa razboi, fundatia aceasta a fost reutilizata in constructia blocului turn “Gioconda” de azi.

Fundatia unei cladiri a senatului, niciodata finalizata. Astazi blocul “Gioconda”

Locul pe care se vor construi cladirile gemene existente azi

Judecatoria sectorului patru (4.) se intampla sa fie o cladire impresionanta in anii ’20. Versiunea de astazi pare a fi dezbracata de ornamente, turnurile de la nivelul acoperisului au disparut, iar renovarile ulterioare au fost mult prea pragmatice.

Judecatoria sector 4 si Palatul Justitiei

Evident, un paragraf interesant este cel despre Palatul de Justitie (5.). Inconfundabila cladire, construita la sfarsit de secol 19 (1890-1895), a rezistat timpului fiind una dintre putinele exemple de restaurare reusita in istoria capitalei. Proximitatea acestei cladiri nu a fost atat de norocoasa, nici una dintre constructiile aflate in dreapta-jos (6.) nu mai exista astazi, fiind inlocuite de blocurile comuniste si bulevardele centrului civic.

Cladiri disparute, in spatele Palatului de Justitie

Hotel Dacia (Hanul lui Manuc), Piata si biserica Sf. Anton

Hanul lui Manuc (15.) pare a fi inexistent, lucru ce nu este departe de adevar. In fotografie vedem de fapt hotelul Dacia, o constructie modificata a vechiului han. Revenirea la forma istorica se va face in perioada comunista. Reproducerea de astazi, chiar daca este bine facuta, nu este nici pe departe un original. Ceea ce a vazut Szathmari cu aparatul de fotografiat in curtea hanului, nu mai este de gasit in zilele noastre. Tot in directia asta, daca va uitati cu atentie, Palatul Voievodal Curtea Veche de pe str. Franceza nu este nici el prezent in imagine. Povestea este asemnatoare, ruinele de astazi sunt o reproducere. Data viitoare cand mergeti sa vizitati acest punct turistic, sa nu va imaginati ca va plimbati prin camerele lui Vlad Tepes, ci cel mult, pe fundatiile unor cladiri mai recente, cele vizibile in poza noastra (16.). E greu de spus cum au disparut aceste cladiri, e putin probabil sa fi fost demolate doar pentru a face loc unor ruine decorative. Totusi, ca sa ramanem intr-o nota optimista, zona ramane incarcata de istorie. Strada Franceza este considerata a fi cea mai veche artera a Bucurestiului, fie si pentru faptul ca a fost prima despre care s-a scris vreodata, iar biserica Sf. Anton (22.) (sau biserica Curtea Veche), este cea mai veche dintre bisericile Capitalei.

Hanul Verde, Hanul Rosu si locul ruinelor Curtea Veche

Turnul Baratiei si o parte dintre cladirile demolate cu ocazia trasarii bulevardului Bratianu.

Ramanem in zona pentru a vorbi un pic despre piata Sf. Anton (17.), probabil una dintre cele mai animate si mai frumoase piete ale orasului, fotografiata aici inainte de trasarea bulevardului Bratianu si de constructia blocurilor saizeci-iste pe care le putem vedea acum. Astazi, aceasta piata este un platou gol fara nici o insemnatate culturala sau istorica, una dintre pierderile care ar merita recuperate candva. De altfel, mai toate cladirile din coltul dreapta-sus (29.) au cazut prada progresului. Ca sa va orientati in spatiu, un reper bun este Turnul Baratiei (30.), vizibil in acelasi colt dreapta-sus. Trebuie sa va imaginati ca un drum de la Piata Unirii la Universitate s-ar fi facut pe stradute inguste, asemanatoare centrului vechi de astazi.

Cladirea BNR si Palatul Bursei

Hotelul Francez, Cladirea CEC, biserica Zlatari, Palatul Societatii Agricola.

In fotografie sunt vizibile destul de multe repere care au supravietuit. Vedem Palatul societății Agricola (23.), Palatul CEC (24.), Biserica Zlatari (25.), sediul vechi al BNR (27.) si Palatul Bursei (28.). Mai vedem frontul de case (11.) aproape neschimbat de pe Splai, biserica Sf. Dumitru (21.) si cladirea Spitalului Clinic Ovidiu Marina (20.), azi lipsit de o mare parte din elementele decorative de pe turle. Cladiri disparute sau modificate radical sunt destul de multe, dar o sa mentionam doar cateva dintre ele: Hotelul Francez (Lafayette) (26.) demolat dupa cutremurul din 1977 (26.), Hanul Rosu (13.) o cladire emblematica existenta azi, dar ireversibil simplificata si dezvelita de orice forma de glorie, Hanul Verde, disparut si el (12.).

Aliniamentul nordic al strazii Lipscani

Nu in ultimul rand, merita mentionata si strada Lipscani, vizibila aici pe aliniametul ei nordic. Distingem cladirea ocupata astazi de libraria Carturesti (31.), un bun exemplu de recuperare si restaurare recenta.

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-3/feed/ 4 6625
Centrul capitalei vazut din avion la 1920, episodul 2 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-2/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-2/#comments Fri, 03 Mar 2017 00:32:10 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6601 Continue reading ]]> Asa cum am promis, va prezentam o noua imagine din seria inceputa acum cateva zile. De data aceasta avem o vedere aeriana pe o axa oarecum NNE, documentand o arie delimitata de Bd. Lascar Catargiu in partea de sus a imaginii, proximitatile strazii Moxa pe stanga, piata Amzei pe dreapta si strazile Luterana – Budisteanu in partea de jos. Este evident ca astfel de imagini ne creioneaza mult mai bine atmosfera Bucurestiului interbelic si ne bucuram sa le analizam impreuna cu voi.

Incepem direct cu lucrurile spectaculoase pe care le gasim in fotografie si va invitam sa analizati cladirea din extrema centru-dreapta a cadrului (13.). Suntem convinsi ca pentru cateva secunde veti avea dificultati in a analiza aceasta zona aparent lipsita de repere actuale. Apoi, pe masura ce o sa va orientati in context o sa descoperiti ca este vorba de o veche hala ce se afla in locul pietei Amzei de astazi. Se pare ca hala aceasta a fost demolata undeva in anii 30, lasand loc cladirii moderniste pe care o cunoastem. Nici imprejurimile pietei Amzei nu sunt usor de recunoscut, putine constructii mai exista, doar biserica Amzei (12.) ramane inca un reper valabil.

Piata Amzei cu edificiile adiacente.

Un alt lucru spectaculos se afla in coltul din dreapta-sus a imaginii. Vedem Piata Romana (25.) cu forma ei usor de recunoscut, dar profund schimbata arhitectural. Inedit am putea spune, cladirea Academiei de Studii Economice este fotografiata aflata in constructie. Probabil ca vedem una dintre putinele imagini cu acest edificiu in stadiu nefinalizat, al carui santier a durat mai bine de 10 ani (1916-1926), oprit probabil in perioada razboiului. Greu se spus daca in momentul inregistrarii acestei imagini lucrarile se aflau in desfasurare, sau ne aflam intr-o situatie de conservare. Revenind la piata in sine, cu sigurata nu fusese inca atinsa de valul modernist al anilor ’30. Conglomeratul de cladiri de secol 19 de pe o parte si de alta a bulevardului Magheru (26.) au fost inlocuite de blocurile interbelice existente azi. Ar fi de remarcat si o cladire cu turn si metereze (19.) aflata la intersectia str. Mendeleev cu str. Biserica Amzei, disparuta si ea.

Piata Romana cu ASE in constructie

Poate cea mai tragica poveste, fie si pentru faptul ca este foarte recenta, o gasim la Palatul Stirbei (4.) de pe Calea Victoriei. Edificiul principal este prezent si astazi, dar anexele cladirii (depozitul de vinuri (1.) si grajdurile (5.)) au fost demolate in 2008. O alta anexa a acestui palat avea sa dispara inca din anii ’30, vorbim de spectaculosul corp de garda (6.) construit intr-un stil neoclasic.

Palatul Stirbei cu depozitul de vinuri, grajdurile si corpul de garda

Vedem si intersectia dintre str. Budisteanu si str. Banului cu mai toate cladirile disparute, aici se va ridica si sediul Universitatii Nationale de Arte, cladirea Budisteanu (2.). Catedrala Sf. Iosif (3.) este si ea surprinsa in imagine si, cu un pic de imaginatie se pot distinge ornamentele arhitecturale ale frontispiciului inconfundabil.

intersectia dintre str. Budisteanu si str. Banului.

Calea Victoriei contemporana, judecand pe baza acestori imagini, este departe de coerenta pe care a avut-o candva. Segmente intregi de bulevard lipsesc astazi, factorul “belle epoque” devenind aproape inexistent. Valurile de modernism pornite in anii ’30, cele de cultura socialista a perioadei comuniste si de “grotism” al zilelor noastre, au distrus sistematic orice urma de coerenta si identitate. Dovezi gasim si in cazul complexului de cladiri aflate la pct.10, inlocuite astazi cu un parculet si un bloc cincizeci-ist retras, dar si in cazul cladirilor de la pct.17 inlocuite de constructia modernista in care se afla Ministerului Economiei. Aici ar fi de remarcat si casele sau anexele disparute (15.) din curtea Academiei Romane (14.). Practic, de pe toata latura de NV a Caii Victoriei putem identifica doar cativa supravietuitori ai schimbarilor repetate. Printre putinele exemple se afla Casa Cesianu (Legația Germană, ulterior Cazino Victoria) (16.) si edificiul ocupat de magazinul COS (3.), renovat recent. La capitoul acesta ar mai fi de remarcat si biserica Sf. Nicolae Tabacu (20.).

Academia Romana, Biserica Sf. Nicolae Tabacu si casele sau anexele demolate din curtea Academiei

Casa Cesianu

Cladiri disparute de pe latura de NV a Caii Victoriei

Magazinul COS

Strapungerea Bd. Dacia spre Piata Romana nu se afla realizata la momentul fotografiei. O cladire existenta astazi (18.), la intersectia Dacia cu Henri Coanda, e inca un martor al vechiului aliniament. In contextul acesta, se remarca si cantitatea de spatiu verde din zona, disparuta astazi. La capitoul intersectii, sunt vizibile si cele dintre Lascar Catargiu si Henri Coanda (21.), respectiv Clopotarii Vechi si Viisoarei cu acelasi bulevard (22.). Biserica Sf. Visarion (23.) este si ea prezenta in imagine.

Bd. Lascar Catargiu

Viitoarea strapungere Dacia – Piata Romana

In partea de centru-stanga a imaginii vedem Calea Grivitei pe segmentul ce se conecteaza cu Calea Victoriei, aici cateva cladiri au resistat timpului. Spitalul Clinic de Nefrologie (7.) intr-o varianta suprainaltata, cladirea ASE – V. Slavescu (8.) si cladirea Muzeului Colectiilor de Arta (9.), amandoua aproape nealterate, sunt printre putinele punti peste timp din zona.

Calea Grivitei

O utima istorie pe ziua de astazi, cu siguranta cea mai siropoasa dintre ele, este legata de o casuta mica aflata la intersectia str. Biserica Amzei cu Calea Victoriei (11.). Aici, se pare ca s-a intamplat una dintre cele mai complicate si celebre povesti de dragoste de secol 19 ale orasului, poveste din care n-au lipsit dramele si tradarile – relatia dintre domnitorul Alexandru Ioan Cuza si amanta lui, Maria Obrenovici. Casa mica, dar, se spunea, cocheta, a fost cumparata de Alexandru Ioan Cuza in 1862, Maria locuind aici pana in 1866, anul abdicarii domnitorului. Cuza vizita des casa la ore tarzii din noapte, in secret, iar povestea de dragoste a avut toate ingredientele necesare unei telenovele contemporane.

Casa lui Cuza

Evident, despre acest tip de imagini se poate vorbi la nesfarsit, suntem convinsi ca factorul emotional ale acestor clisee este simtit de fiecare dintre voi. Va fi intodeauna dureros sa descoperim volumul enorm de identitate si istorie disparuta a acestui oras, o situatie pe care se pare ca suntem in permanenta condamnati sa o repetam.

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/03/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920-episodul-2/feed/ 2 6601
Centrul capitalei vazut din avion la 1920 http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920/#comments Sun, 26 Feb 2017 20:11:56 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6557 Continue reading ]]> Am primit de curand o serie de imagini aeriene inedite ce prezinta detalii foarte interesante ale Bucurestiului interbelic. Astazi vorbim despre prima dintre ele care ilustreaza vecinatatile Ateneului Roman. Ne aflam in perimetrul delimitat de str. George Enescu pe stanga, Calea Victoriei in partea de jos, str. C.A. Rosetti pe dreapta si Bd. Nicolae Balcescu in partea de sus. Fotografia de fata este un document important, avem suficiente repere sa ne orientam in spatiu, dar la o privire atenta observam ca mai totul este schimbat. Este evident ca o sa despicam firul in 4, banuiesc ca asta asteptati daca ati ajuns sa cititi pana aici, asadar incepem:

Ateneul Roman (7.) se afla impunator in centrul compozitiei, cu siguranta cel care a realizat imaginea asta a urmarit sa fotografieze. Atat cladirea Ateneului, cat si parcul din fata par a fi destul de asemanatoare cu ce putem vedea astazi, dar multe lucruri din jur sunt schimbate. Imediat in stanga Ateneului observam o configuratie diferita a strazilor precum si alte cladiri in comparatie cu prezentul. Se remarca cladirea cu doua etaje aproape lipita de latura dreapta a edificiului public (6.), dar si lipsa strazii Constantin Esarcu.

Ateneul Roman si Casa de Mode

Casa de Mode (5.) o descoperim aproape intacta, dar observam faptul ca prezenta o cupola in locul terasei rotunde de astazi, probabil o simplificare post-belica. Despre simplificare putem vorbi si in cazul Hotelului Atenee Palace (2.) (Hotel Hilton de astazi), in imaginea noastra vizibil in forma lui bogat ornamentata, azi simplificat si extins.

Hotel Hilton

In partea de jos a imaginii putem observa aliniamentul estic al Caii Victoriei. In extrema stanga se poate vedea o alta configuratie la intersectia cu str. Nicolae Cretulescu (1.), precum si un teren viran. In extrema dreapta vedem frumoasa cladire a Jockey Club (3.) si a hotelului High Life, ambele disparute astazi, inlocuite cu parcarea din dreptul restaurantului Cina. Fundatia Carol (4.) (Cladirea B.C.U.) se afla la locul ei, intacta, dar remarcam linia de tramvai ce circula de-a lungul fatadei principale.

Str. Nicolae Cretulescu

Jockey Club si Fundatia Carol

Daca tot am pomenit restaurantul Cina (8.), e de remarcat ca la data fotografiei nu avea vederea directa asupra pietei Enescu pe care o are astazi. Un intreg conglomerat de cladiri ar fi blocat panorama de astazi. Un pic mai sus, vedem absenta Hotelului Lido (11.) precum si a celebrei piscine ce avea sa se construiasca acolo (prima de la noi cu valuri artificiale, minune a tehnologiei in perioada respectiva). In zona observam un teren de tenis, precum si o gradina sau parc ce acopera o suprafata destul de mare. Pentru cunoscatori, Muzeul Simu este vizibil si el in imagine (13.)

Restaurantul Cina

Terenul pe care se va constriui Hotel Lido

Muzeul Simu

Str. Mendeleev la intersectia cu str. George Enescu

Bucata cea mai interesanta o pastram pentru final. In partea de sus a imaginii vedem sectiunea actualului bulevard Balcescu (12.), intre, cum spuneam mai sus, str. George Enescu si str. C.A. Rosetti. Este vizibila si intersectia cu str. Arthur Verona, in mijloc sus. Evident, e usor de remarcat lipsa oricareia dintre cladirile emblematice din acea zona. Cladirea Teatrului Notara, Blocul Patria, cladirea Ciclop si Cinema Scala precum si alte embleme ale bulevardului nu aveau sa apara mai devreme de aniI ’30 (cu exceptia cladirii Ciclop, construita in 1923, lucru ce ne ajuta si in intentia datarii acestei imagini). Printre cladirile disparute de pe acest aliniament observam un foarte interesant “palat” bogat ornamentat (14.) ce s-a aflat pe actuala pozitie a Blocului Patria. Un pic mai la stanga, o alta cladire frumos ornamentata, cu o intrare monumentala (15.) se afla pe lotul ocupat astazi de Garajul Ciclop, iar Cinema Patria, pare sa fi fost construit pe locul unei gradini (16.).

Bd. Balcescu

Viitorul loc al cladirilor Patria si Ciclop

Viitorul loc al Cinema Scala

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/centrul-capitalei-vazut-din-avion-la-1920/feed/ 11 6557
Despre cea mai veche fotografie aeriana a Bucurestiului http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/despre-cea-mai-veche-fotografie-aeriana-a-bucurestiului/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/despre-cea-mai-veche-fotografie-aeriana-a-bucurestiului/#comments Thu, 23 Feb 2017 18:33:17 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6551 Continue reading ]]>
Radu Oltean, in minunatul lui volum Bucurestii Belle Epoque, declara una dintre imaginile aflate in arhiva noastra ca fiind “cea mai veche fotografie aeriana cunoscuta pana acum a centrului capitalei”. Imaginea despre care vorbim, a fost publicata in premiera pe acest site, in 2009 (de vazut aici).

By the way, trebuie sa cumparati aceasta carte, Bucurestii Belle Epoque, va fi o incantare pentru cei mai multi dintre voi.

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2017/02/despre-cea-mai-veche-fotografie-aeriana-a-bucurestiului/feed/ 2 6551
Bucuresti 1941 – Cercul Militar, Bulevardul Elisabeta , Hotel Bulevard http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/bucuresti-1941-cercul-militar-bulevardul-elisabeta-hotel-bulevard/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/bucuresti-1941-cercul-militar-bulevardul-elisabeta-hotel-bulevard/#comments Sun, 27 Nov 2016 16:45:06 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6530 Continue reading ]]> Grand Hotel du BulevardRevenim cu alte trei imagini intrate de curand in colectia noastra, toate realizate in apropierea Cercului Militar, cu vedere catre Hotel Bulevard si Bd. Elisabeta. Imaginile completeaza seria cliseelor realizate de militarii germani stationati in Romania in perioada celui de-al doilea razboi mondial si sunt realizate in 1941.

Asa cum s-a intamplat de fiecare data cu aceste imagini, avem ocazia sa descoperim fotografii de strada “reale”, realizate fara pretentii compozitionale deosebite, sau cu vreo tehnica aparte, dar suficient de obiective si oneste pentru a deveni adevarate documente. Iubim astfel de imagini pentru ca ele ne arata o realitate necosmetizata, o referinta reala a vietii acelor vremuri in capitala.

Pe treptele Cercului Militar, in fundal vedem Hotelul Bulevard.

Pe treptele Cercului Militar, in fundal vedem Hotelul Bulevard.

Prima imagine din seria de trei este realizata in apropierea treptelor Cercului Militar, de pe trotuarul Bd. Elisabeta, cu vedere catre Hotel Bulevard. La prima vedere va fi dificil sa va orientati pentru ca amplasamentul scarilor este schimbat. Pe platforma Cercului Militar, in 1941, se putea urca din ambele parti, atat de pe trotuarul Bd. Elisabeta, cat si din Calea Victoriei. Practic, existau doua scari diametral opuse care se intalneau intr-un punct mai elevat de acces pe platforma. Astazi, scara aceasta este mai lata, dar permite acces doar din Calea Victoriei. Sunt de remarcat elementele decorative bogate ale scarii, mult mai bogate decat cele de azi. Capul de balustrada prezent la nivelul trotuarului prezinta un brau ornamental floral de o complexitare aparte.

Cuplul care coboara treptele este format dintr-o femeie (probabil localnica) si un militar german. Amandoi privesc spre camera fotografica, realizand ca sunt fotografiati. Atmosfera pare una insorita si calduroasa, posibil un inceput sau final de vara.

Detaliu - Cap de balustrada bogat ornamentat, disparut astazi.

Detaliu – Cap de balustrada bogat ornamentat, disparut astazi.

Detaliu - Cuplu cobarand scarile, privind catre aparatul de fotografiat.

Detaliu – Cuplu cobarand scarile privind catre aparatul de fotografiat.

A doua imagine este realizata dintr-un loc asemanator, dar cu aparatul foto orientat un pic mai spre dreapta. Avem o privire mai ampla asupra Hotelului Bulevard si a Bd. Elisabeta, dar vedem in continuare scarile Cercului Militar in stanga imaginii.

Bd. Elisabeta cu Hotel Bulevard in fundal. In stanga sunt treptele Cercului Militar

Bd. Elisabeta cu Hotel Bulevard in fundal. In stanga sunt treptele Cercului Militar

La nivelul Hotelului, in fundal, distingem cateva firme si afaceri private ce functionau la parterul acestei cladiri. Vedem Burma S.A., Drogueria Cupidon si un magazin numit Dermata. In centrul imaginii, oarecum in prim plan, vedem un vanzator ambulant ce vinde ceva ce se poate comercializa intr-un cornet de hartie, iar in extrema dreapta, un copil in pantaloni scurti care priveste spre camera foto. Printre trecatori se numara localnici (femei si barbati), dar si doi militari germani. In fundal, rezemata de peretele hotelului, in dreptul firmei Drogueria Cupidon, vedem o scara lunga din lemn, ce se intinde pana aproape de detajul doi al cladirii.

Detaliu - Vanzator ambulant alaturi de trecatori

Detaliu – Vanzator ambulant alaturi de trecatori

Detaliu - Drogueria Cupidon

Detaliu – Drogueria Cupidon

Detaliu - Burma S.A.

Detaliu – Burma S.A.

Detaliu - Copil privind spre camera foto

Detaliu – Copil privind spre camera foto

Ultima imagine din serie este realizata perpendicular pe fatada Hotelului Bulevard. Vedem  coltul hotelului dinspre viitoarea strada Beldiman, iar in fundal cladirea Palatului Politiei Capitalei. Pe strada este surprinsa deplasarea unui tramvai electric, iar in prim plan vedem doua femei aflate in mers, una dintre ele observand aparatul de fotografiat. Observam si in aceasta imagine Drogueria Cupidon si firma Dermata, aflate la parterul hotelului.

Bd, Elisabeta - Hotel Bulevard

Bd. Elisabeta – Hotel Bulevard

Detaliu - Femei aflate in deplasare pe Bd. Elisabeta

Detaliu – Femei aflate in deplasare pe Bd. Elisabeta

Detaliu - Palatul Politiei Capitalei

Detaliu – Palatul Politiei Capitalei

Detaliu - Firma Dermata

Detaliu – Firma Dermata

“Like it” if you like it.

__________________________

Pentru cei care ne susțin prin mici donații, aceste imagini sunt disponibile în format digital, la o rezoluție înaltă. Mai multe la office@muzeuldefotografie.ro

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/bucuresti-1941-cercul-militar-bulevardul-elisabeta-hotel-bulevard/feed/ 8 6530
The lost film – developed after 45 years http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/the-lost-film-developed-after-45-years/ Wed, 23 Nov 2016 10:26:48 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6527 Continue reading ]]> The lost film[EN] I’m sure you’ve read somewhere a classical story about a successful recovery of a decades old exposed but undeveloped photographic negative roll-film found inside a similarly old camera brought from a flea market? Yes, that’s true, it had just happened to me too!

Your help is needed to share this to all your British friends. Who knows, maybe someone will hopefully recognise his/ her family, and I’ll have the opportunity to return these images to those entitled to receive them. Continue reading 

___________________________

[RO] Nu-i asa ca ati citit pe undeva ca in interiorul unui aparat de fototografiat vechi, cumparat din targ, s-a gasit un film expus dar nedevelopat, care, surpriza, la developare, chiar si dupa cateva zeci de ani, a fost recuperat? Ei bine, e adevarat, tocmai ce mi s-a intamplat si mie acest lucru.

Va rog sa distribuiti aceste imagini prietenilor vostri britanici. Cine stie, poate cineva isi va recunoaste familia, iar eu voi avea posibilitatea sa returnez aceste imagini celor in drept sa le primeasca.

[EN] The story is like this: a couple of days ago I bought a cheap, but somehow rare, camera (BALDA BALDIX 75mm f2,9 BALTAR LENS, FOLDING CAMERA, made till the 60’s), and, to my surprise, when I had open it, I had found an exposed but undeveloped old roll film inside. Of course I had it developed right away, and, as a surprise again, I was able to recover 10 quite usable images, especially when considering their age.

Balda Baldix 75mm f2,9 Baltar lens, folding camera, with the Kodacolor X colour negative roll-film inside.

Balda Baldix 75mm f2,9 Baltar lens, folding camera, with the Kodacolor X colour negative roll-film inside.

Balda Baldix 75mm f2,9 Baltar lens, folding camera

Balda Baldix 75mm f2,9 Baltar lens, folding camera

Kodacolor X colour negative roll-film made by Kodak between 1963 and 1974

Kodacolor X colour negative roll-film made by Kodak between 1963 and 1974

This is a Kodacolor X colour negative, made by Kodak between 1963 and 1974. The processing technology, named C-22 is a quite ancient one and isn’t compatible with the newer and better known C-41. Anyway, I’ve learned this C-22 is still possible to be processed as a manually developed black and white film, and this is just what I’ve done. This is the explanation to the fact that even being a colour negative film, the pictures I recovered are actually black and white.

The black and white developed Kodacolor X colour negative roll-film.

The black and white developed Kodacolor X colour negative roll-film.

About the images, is quite easy to notice that we are witnessing a discrete low profile wedding, happened somewhere in a small town, or a rural area. The cars we see in the pictures are telling us quite clear we are in England, and it’s somehow confirmed by the landscape and human subjects too. Talking about the cars, one of them, that one already wedding decorated, is an Austin Maxi, made in England between 1969 and 1981, and this particular one, it seems it was made in the first part of the interval, judging by the mirrors position. Obviously, I searched online for the plate number, and I discovered that car was actually first registered in Edinburgh, somewhere between August 1973 and July 1974.

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973. - The car is an Austin Maxi, made in England between 1969 and 1981, and this particular one, it seems it was made in the first part of the interval, judging by the mirrors position. The plate was first registered in Edinburgh, somewhere between August 1973 and July 1974.

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973. – The car is an Austin Maxi, made in England between 1969 and 1981, and this particular one, it seems it was made in the first part of the interval, judging by the mirrors position. The plate was first registered in Edinburgh, somewhere between August 1973 and July 1974.

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film - Probably a Scottish wedding from 1973

The lost film – Probably a Scottish wedding from 1973

Going all over this again, we have a camera made till the 60’s, a colour negative roll film produced somewhere between 1963 and 1974, a film developing process popular between 1950 and 1973 only, and a 1973-1974 Edinburgh registered car, produced between1969 and 1981… so, we probably we aren’t quite wrong saying we witness a Scottish wedding from 1973.

So, we achieve the technical performance of processing a 43 years old negative and to recover some images which not even those pictured in them had not ever been able to see them. Decades surviving images inside a photographic camera that hasn’t been opened all this time. We’ve also learned that the camera was shipped from Southam (UK), near Birmingham, were was placed years in a row on a shelf of a local collector who it seems that he never had the curiosity to open it. Of course, this is a great experience for a photographer like me considering the fact that I was able to process a roll film exposed 5 years before my birth.

The lost film - Probably a Scottish country side landscape

The lost film – Probably a Scottish country side landscape

The lost film - Family picture

The lost film – Family picture

The lost film - Family picture

The lost film – Family picture

The lost film - Family picture

The lost film – Family picture

Obviously, a happy end will complete this beautiful story. Your help is needed to share this to all your British friends. Who knows, maybe someone will hopefully recognise his/ her family, and I’ll have the opportunity to return these images to those entitled to receive them. (Alex Galmeanu

___________________

[RO] Povestea este asa: zilele trecute am cumparat un aparat foto ieftin, dar oarecum rar (BALDA BALDIX FOLDING CAMERA 75mm f2,9 BALTAR LENS, produsa undeva pana in anii 60′ – pentru cei interesati de detalii tehnice), iar cand l-am deschis, spre surprinderea  mea, am descoperit un film nedevelopat in interior. Evident, l-am developat imediat si am recuperat 10 imagini cat se poate de utilizabile, pastrate intr-o conditie mai mult decat decenta, avand in vedere varsta.

Filmul este un Kodacolor X, produs de catre Kodak intre anii 1963 – 1974. Evident este un film color, dar arhaic dupa criterii actuale. Procesul de developare, numit C-22 (popular intre anii 1950-1973), nu este compatibil cu procesele moderne (C-41, de ex.), dar filmul se pare ca poate developa manual in solutii de laborator alb-negru, ceea ce am si facut (asa se explica si faptul ca am obtinut imagini alb-negru, chiar daca filmul este color).

Despre imagini, nu e greu sa deducem faptul ca vedem o nunta, dar este una discreta, de mica amploare, intamplata undeva intr-un oras mic, sau intr-o zona (probabil) rurala. Masinile din cadru ne spun clar ca suntem in Anglia, lucru oarecum confirmat atat de peisaj, cat si de personaje. Daca tot am mentionat masinile, unul din automobile prezente la nunta, decorat special pentru aceasta ocazie, este un Austin Maxi, produs in Anglia in intervalul 1969-1981, iar cel pe care il vedem pare a fi unul realizat in prima parte a intervalului, judecand dupa oglinzile montate pe aripile laterale. Evident ca am cautat online numarul de inmatriculare si am descoperit ca prima inregistrarea a acestuia a avut loc in Edinburgh, undeva in intre august 1973 si iulie 1974.

Recapituland, avem o camera produsa pana in anii ’60, un film produs in perioada 1963-1974, un proces de developare popular intre anii 1950-1973, iar in fotografie vedem o masina ce a fost vanduta in intervalul 1969-1981, cu o placuta de inmatriculare inregistrata in 1973-1974, in Edinburgh. Procesand cele de mai sus, nu cred ca o sa gresim prea tare daca presupunem ca ne aflam la o nunta scotiana care s-a intampla in anul 1973.

Asadar, am reusit performanta tehnica de a developa un film fotografiat acum 43 de ani si vedem niste imagini pe care nici cei fotografiati nu au avut sansa sa le vada. Imaginile care au supravietuit in interiorul unui aparat de fotografiat ce a stat inchis toata aceasta vreme. Camera a fost livrata in Romania din Southam (UK), localitate aflata in apropiere de Birmingham, unde a stat cativa ani buni in raftul unui colectionar care probabil nu a avut niciodata curiozitatea sa o deschida. Pentru mine, ca fotograf, e o experienta deosebita, nu se intampla in fiecare zi sa am sansa sa developez un film realizat cu vreo 5 ani inainte sa ma nasc.

Evident, povestea ar fi completa daca ar exista un happy-end. Va rog sa share-uiti aceste imagini prietenilor vostri britanici. Cine stie, poate cineva isi va recunoaste familia, iar eu voi avea posibilitatea sa returnez aceste imagini celor in drept sa le primeasca. (Alex Galmeanu)

]]>
6527
Filmul demolarii bisericii Enei – Aprilie 1977 http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/filmul-demolarii-bisericii-enei-aprilie-1977/ http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/filmul-demolarii-bisericii-enei-aprilie-1977/#comments Sat, 19 Nov 2016 18:12:47 +0000 http://www.muzeuldefotografie.ro/?p=6398 Continue reading ]]>  

36-biserica-ienei-img432-caderea-turlei-copyCu siguranta, in masura in care ati urmarit subiectul, va sunt cunoscute o parte din imaginile realizate de dl. Radu Stefanescu in timpul distrugerii bisericii Enei din capitala, imediat dupa cutremurul din aprilie 1977. Acum avem ocazia sa analizam intreg filmul acestei tragice (si rusinoase) demolari inutile a unui valoros monument istoric bucurestean (din pacate doar un simplu preambul al multor distrugeri sistematice ulterioare).

Dl. Radu Stefanescu (publicat pentru a doua oara pe acest website) a realizat un document extraordinar, o marturie impresionanta care trebuie sa ii educe pe cei care sunt in masura sa protejeze monumentele Bucurestiului. Revenind la fotografii, ordonam imaginile cronologic (veti vedea biserica in diverse stadii de demolare, precum si momentul distrugerii finale) si continuam, asa cum este cel mai potrivit, lasand autorul sa ne comunice propria-i marturie:

Sfarsitul lunii aprilie 1977. Ranile cauzate de cutremur ne insoteau la tot pasul in Bucuresti. Eram student in anul V la Institutul de Arhitectura Ion Mincu. Chiar langa scoala puteam vedea zi de zi cum blocul Dunarea, afectat de cutremur, fusese imprejmuit cu panouri de table si muncitori cu utilaje speciale curatau blocul in vederea demolarii. Pentru noi studentii era o imagine interesanta si urmaream cu atentie evolutia demolarii. Nimic special pana in ziua in care pe culoarele facultatii a trecut un zvon ca o pala de vant rece care ne-a infiorat pe toti. 

Era vorba de biserica Enei sau Ienei, biserica cu Hramul Sfantului Nicolae. Biserica se afla vis a vis de teatrul National, incadrata intre doua blocuri de imobile, cel mai cunoscut dintre ele fiind imobilul Dunarea. Biserica zidita prin anii 1720 – 1724 avea pictura murala originala de o mare frumusete si o zona repictata de Gheorghe Tattarescu. 

Cred ca pe data de 28 aprilie am aflat ca biserica fusese lovita de o macara cu bila. Atentia tuturor, studenti, profesori, personal s-a indreptat de la structura de beton a imobilului Dunarea catre biserica. Pe data de 29 si 30 aprilie am urmarit prin ferestrele Institutului de Arhitectura, cu aparatul de fotografiat in mana fazele demolarii. Pe 29 aprilie am intrat chiar pe santier cu bunul meu prieten, Dinu Lazar prezentand legitimatiile de la AAF. Am facut cateva diapozitive nu foarte reusite. Eram extrem de emotionat, santierul colcaia de militari , de muncitori, cativa studenti sub indrumarea unui cadru didactic de la Institutul de Arta Nicolae Grigorescu incercau salvarea unor bucati de fresca, in timp ce un enorias dezgropa osemintele din biserica iar soldatii stropeau cu apa mormanele de daramaturi ca sa impiedice cat de cat ridicarea prafului.

Bucata cu bucata biserica era dezmembrata cu violenta si pierdea din inaltime si volum. Turla ramasa in picioare a provocat ceva bataie de cap pentru ca nu vroia in ruptul capului sa cada. Dupa ce s-au rupt cablurile de otel cu care s-a incercat sectionarea turlei, in seara zilei de 30 aprilie au fost aduse noi cabluri si doua TABuri stateau in asteptare. Cu totii simteam ca urmeaza ceva. Pe balcoanele hotelului Intercontinental se vedeau cativa turisti, in blocul din stanga era miscare pe la ferestre. Eu asteptam ascuns in spatele feresteri de la catedra de Urbanism si ma echipasem cu noul meu Canon FTB QL cu un obiectiv extrem de luminos. De la Dinu aveam un film deosebit de sensibil. Cand a inceput sa se astearna intunericul a fost interupt curentul electric. Facultatea, hotelul Intercontinental, cladirile din apropiere au ramas in bezna. In acel moment au pornit motoarele TAB urilor, cablurile de otel care treceau prin ferestrele turlei s-au tensionat iar eu am inceput sa trag cadru dupa cadru, din mana. Turla s-a prabusit si totul a fost inecat intr-un nor de praf. Dupa risipirea prafului a disparut parca si tensiunea care plutea in aer si dupa ce s-a aprins lumina pe la ferestre am putut vedea ca distrugerea era definitiva. Prima dintre bisericile care aveau sa dispara in urmatoare perioada, in Bucuresti era la pamant. Un mecanism de distrugere a locaselor de cult bucurestene se pusese nemilos in miscare in seara zilei de 30 aprilie 1977. (Radu Stefanescu)”

01-biserica-ienei-img460-copy02-biserica-ienei-img338-copy03-biserica-ienei-img343-copy04-biserica-ienei-img345-copy05-biserica-ienei-img346-copy06-biserica-ienei-img347-copy07-biserica-ienei-img349-copy08-biserica-ienei-img350-copy09-biserica-ienei-img352-copy10-biserica-ienei-img353-copy11-biserica-ienei-img354-copy12-biserica-ienei-img355-copy13-biserica-ienei-img360-copy14-biserica-ienei-img362-copy15-biserica-ienei-img366-copy16-biserica-ienei-img374-copy-kopie17-biserica-ienei-img376-copy-kopie18-biserica-ienei-img379-copy19-biserica-ienei-img390-copy20-biserica-ienei-img401-copy-kopie21-biserica-ienei-img403-copy22-biserica-ienei-img404-copy23-biserica-ienei-img109-copy24-biserica-ienei-img461-copy25-biserica-ienei-img467-copy26-biserica-ienei-img463-copy27-biserica-ienei-img472-copy28-biserica-ienei-img457-copy28-biserica-ienei-img466-copy29-biserica-ienei-img455-copy30-biserica-ienei-img405-copy31-biserica-ienei-img409-copy32-biserica-ienei-img410-copy33-biserica-ienei-img424-copy34-biserica-ienei-img431-copy35-biserica-ienei-img442-copy36-biserica-ienei-img432-caderea-turlei-copy37-biserica-ienei-img433-copy38-biserica-ienei-img452-copy


Ii multumim d-lui Radu Stefanescu pentru faptul ca ne-a pus la dispozitie fotografiile de mai sus. Acest tip de imagini, venite de la autori sau din colectii private, sunt o componenta fundamentala a acestui “muzeu virtual” si suntem deosebit de incantati sa le primim.

“Like it” if you like it.

]]>
http://www.muzeuldefotografie.ro/2016/11/filmul-demolarii-bisericii-enei-aprilie-1977/feed/ 5 6398