Informaţiile nu sunt foarte exacte dar se pare că este vorba de familia unui inginer pe nume Negrescu, fotografiile fiind făcute în jurul anului 1920. Ocaziile sunt diferite, s-au fotografiat în toiul verii dar şi iarna. Curtea prezintă diferite stadii de degradare iar oamenii sunt îmbrăcaţi diferit, uneori imitând diverse potenţiale personaje.

Pentru noi este interesantă ocazia de a intra, atât cât ne este permis, într-un mediu specific Bucureştiului de după primul război mondial. Analizăm o familie din zona clasei de mijloc. Observăm stilul pictural de a poza, specific fotografiei de studio a secolului 19 dar şi vestimentaţia momentului. Merită menţionat, ceea ce pare o influenţă a războiului, faptul că hainele militare par destul de populare printre copii.

Locul este dificil de identificat. Nu există elemente particulare ce să ne trimită într-o anumită zonă, ar purtea fi oriunde în centrul capitalei.    Tehnic vorbind, cadrele sunt realizate pe plăci de sticlă în format 6,5x9cm de producţie franceză, Union Photographique Industrielle. Având acces la aceste plăci, prin amabilitatea lui Veniamin Micu, le-am refotografiat cu ajutorul unei camere digitale.

O nouă imagine și tot odată o nouă surpriză. Am găsit incă o fotografie aeriană în colecția Academiei Române, de data asta ilustrând centrul Bucureștiului în detaliu. Este vorba de 1920 -1925, înainte de marele boom imobiliar al anilor 30 ce va schimba radical întreaga zonă. Totul vine ca o foarte frumoasă completare a unei alte fotografii publicate cu puțin timp în urmă.

Avem reperele arhicunoscute: Ateneul Român (1), Palatul Regal (4) în versiunea veche și Hotelul Hilton (3) înainte de redecorare si extindere.

Găsim cu usurința Casa de Mode (2) cu vechiul acoperis cupolă, Restaurantul Cina (13) cu terasa de la intrarea principală, fără vedere directă spre Palatul Regal așa cum se întamplă azi și clădirea BCUB (6) prin fața căreia exista o linie de tramvai.

Bisericile sunt întodeauna cel mai bun reper. Vedem Biserica Kretzulescu (10) înainte de renovarea din 1935, Biserica Boteanu (11) cu turle ceva mai lungi decât azi, Biserica Albă (12) aproape neschimbată și Biserica Luterană (14) în a cărei imediate aproprieri, puțin mai jos – stânga, găsim o altă biserică(15), mai mică dar construită pe un tipar asemănător.

Dintre clădirile disparute trebuie să menționăm Jockey Club si Academia Comercială (8) dar și Banca Națiunei. Ele au fost demolate cu ocazia sistematizării zonei, în contextul apariției noului palat regal. A dispărut și Hotelul Imperial (8) o dată cu strada cu același nume, amândouă fiind “înghițite” de extinderea palatului.

Clădiri disparute găsim și în spatele BCUB, pe locul pe care acesta s-a extins (18) dar și în dreapta restaurantului Cina (17). E de remarcat și clădirea în formă de potcoavă (9) ce probabil a fost parte a grajdurilor regale.

Probabil prietenii de la Artmark vor fi încântați sa redescopere clădirea în care tocmai s-au mutat (16).

Fotografia aparține Academiei Române și a ajuns la noi prin grija d-lui curator Emanuel Bădescu căruia îi mulțumim incă o dată.

UPDATE!

Raiden completează:

A – Hanul Kretzulescu, demolat in anii ’30.
B – Palatul Domnesc (Casa Golescu), utilizat de Cuza si Carol I, ulterior completat cu corpurile vechiului Palat Regal.
C – Vechiul sediu al Ministerului de Interne (pentru o perioada, si al Consiliului de Ministri), dinainte de constructia pe acelasi amplasament a monumentalei cladiri ce a adapostit dupa 1947 CC al PCR, iar in zilele noastre gazduieste mai multe ministere.
D – nu sunt sigur, dar ar putea fi ceea ce Regele Mihai numea “Casa Mica”, unde locuia monarhul (acesta nu rezida in Palatul Regal).
E – Hotelul Splendid, bombardat in 1944 si demolat dupa razboi. Pe locul lui si al caselor din spatele lui s-a trasat, la finele anilor ’50, prelungirea strazii Sirbei-Voda (intre Ion Campineanu/Luterana si Calea Victoriei).
F – Cladire ce adaposteste un sediu al Curtii de Conturi, pe str. Georges Clemenceau.
G – Casa cu cupola, pe coltul Caii Victoriei cu str. George Enescu (fosta str. Alexandru Lahovari), demolata “la pachet” cu intregul cvartal dimprejurul cladirii MICA-Nestor, imobil prabusit la cutremurul din martie 1977.
H – Casa Paucescu – Legatia Austro-Ungara, ulterior Directia a V-a a Securitatii Statului, actualmente sediul Uniunii Arhitectilor.

Alte precizari:

- biserica notata cu (15) de tine este Biserica Calvina, demolata prin 1960, odata cu ridicarea salii Palatului si a ansamblului de blocuri dimprejur. Biserica, ramasa stinghera pe maidan, stirbea maretia noii sali de congrese a Partidului Muncitoresc Romin, asa ca trebuia sa dispara.
- pe langa intersectia Luterana-Campineanu ar trebui sa se afle Muzeul Kalinderu, o casa foarte frumoasa.
- 3 biserici au disparut la constructia ansamblului dejist “Piata Palatului RPR”: Sf. Ionica, Brezoianu si Stejarul. Acestea s-ar gasi in zona de verdeata continuata in stanga panoramei.

Seria fotografiilor aeriene de inceput de secol continua cu o noua imagine remarcabila apartinand Academiei Romane. De data asta, centrul orasului cu Palatul Regal si Ateneul Roman in prim plan, este fotogafiat privind spre est.

Firesc, astfel de unghiuri completeaza ideal imaginea capitalei acelor vremuri. Sunt multe aspecte interesante ce merita evaluate.

Sunt de observat cateva lucruri: Cladirea Universitatii (1) se afla inca in constructie. Este vorba de corpul nou, cel vechi ce va fi distrus in intregime in 1944, este si el vizibil. Spitalul Coltea (2) iese usor in evidenta, iar un pic mai jos vedem Palatul Sutu (5), al carui domeniu se prezinta mult mai intins in comparatie cu azi. Intre ele se afla, asa cum ne asteptam, Biserica Coltea  (19). Statuia lui Mihai Viteazu este si ea vizibila (35). Mai vedem in zona Biserica Sf. Gheorghe (21) si Biserica Sf. Mina (20).

Frumoasa cladire a Liceului Kretulescu (36) este si ea vizibila, iar ceva mai jos (30) vedem fatadele unor case si pravalii aflate probabil pe Calea Mosilor, cladiri ce exista si astazi. Tot in zona Universitatii se gasesc cladirile Ministerului Agriculturii (4) si Ministerului de Razboi (3). Ultima dintre ele fiind astazi obturata de cladirea Teatrului National ce avea sa se construiasca pe “maidanul primariei” (7). Un pic mai spre centru vedem Piata Rosetti. Se pare ca imobilul de pe Bd. Hristo Botev Nr. 9 a avut parte de o suprainaltare. Nivelul acoperisului de atunci a fost transformat intr-o terasa pe care s-au construit inca doua nivele retrase.

Revenind la biserici, in centru sus vedem biserica Armeneasca (22), umbrita azi din acest unghi de cladirea Millenium Business Center. Coborand spre centrul imaginii gasim ceea ce trebuie sa fie biserica Batistei (24) dar forma ei este una diferita de cea actuala.  In centrul imaginii gasim biserica Italiana (18) ce isi deschidea intrarea spre o curte larga, iar imediat in dreapta, in constructie, vedem cladirea (18) de la Bd. Nicolae Balcescu nr.21, cladire ce a “pierdut” din inaltime in urma cutremurului din 1977.

Mai jos gasim biserica Boteanu (23), astazi cu turle mult mai scurte si casa restaurantului Cina (16) ce nu avea vedere libera la Palatul Regal ca in zilele noastre, intrarea principala fiind pe str. C.A. Rosetti. Un pic in dreapta se gaseste palatul BCUB (12) flancat la stanga (31) si la dreapta (32) de doua impunatoare cladiri ce nu mai exista astazi. Sunt foarte interesante si pravaliile de pe strada Franklin (37) disparute si ele.

Ateneul Roman (13) este la fel de impunator, dar sta rezemat in stanga de o cladire cu parter si etaj, daramata pentru a face loc strazii Constantin Esarcu. In stanga jos se afla Casa de Mode (15) in varianta cu acoperis cupola (azi sub forma de terasa) si un pic din hotelul Hilton (14).

In partea de centru – jos gasim Palatul Regal (11) in forma lui veche, iar mai spre dreapta biserica Kretzulescu (19) in varianta tencuita si cu o singura turla. In 1935-1936 avea sa fie renovata si adusa la forma de azi. In dreapta jos vedem vechiul Teatru National (9) iar un pic mai sus hotelul Continental (10).

Mai sunt lucruri interesante de descoperit, unul dintre ele este spatiul ocupat azi de Gradinita nr. 203, de la intersectia C.A. Rosetti cu Tudor Arghezi (34). La momentul la care a fost realizata imaginea, cladirea aduce mai degraba cu silueta unei sali de teatru, aflata cu spatele spre camera, cu intrare pe str. Praporgescu.

Acestea fiind zise, las orice ar mai fi de spus in seama voastra. Stiu cativa dintre voi ce vor fi fericiti sa despice firul in patru.

Nu in ultimul rand, trebuie sa multumesc inca o data Academiei Romane si d-lui curator Emanuel Badescu pentru sprijinul acordat.

Update!

Raiden ne trimite completari:

A – Casa de pe bd. Take Ionescu (actual Magheru), pe locul careia s-a ridicat Hotelul Ambasador.

B – Parcela pe care s-a construit Parcarea Bragadirul (Ciclop).

C – Case modeste pe locul carora s-a ridicat in anii ’30 blocul de colt, cu cinematograful “Scala”.

D – Case pe locul carora s-a ridicat blocul Scala 1, avariat in 1940 la cutremur si prabusit in 1977, la marele cutremur. Pe acest loc este azi blocul Scala 2, in stil socialist.

E – Imobil pe str. C. A. Rosetti, incadrat actualmente la dreapta, de blocul Scala 2, iar la stanga de un bloc socialist, ridicat “La pachet” cu Scala 2, dupa 1977, inspre str. Vasile Conta.

F – Magasinul General de Paris, ulterior Jockey Club, de pe Calea Victoriei colt cu str. Franklin.

G – Sediul PNTCD de la Piata Rosetti, vandalizat de mineri in 1990 si restaurat dupa.

H – Policlnica Coltea, primul dispensar din Principatele Unite, demolata in 2008.

I – Palatul Societatii pentru Locuinte Ieftine, la Piata Rosetii, intersectie bd. Carol I cu bd. Domnitei (Hristo Botev).

J – Palatul Societatii de Asigurari “Astra”, la Piata Rosetii, intersectie bd. Carol I cu bd. Domnitei (Hristo Botev).

K – Casa arhitectului ploiestean Toma T. Socolescu. Socolescu a impus un stil foarte personal in arhitectura interbelica la noi.

L – Scoala Lucaci (azi scoala Delavrancea), la intersectia str. Matei Basarab cu str. Mircea-Voda (azi bulevard).

M – Liceul “Matei Basarab”, de pe strada omonima.

N – Biserica Lucaci, de pe str. Logofatul Udriste.

O – Biserica Negustori, de pe strada omonima.

P – Casa Eliad, ulterior Casa de Cultura a Raionului “Tudor Vladimirescu”, recent prabusita partial in timpul lucrarilor de reabilitare.

Q – Pasajul Imobiliara, legand Calea Victoriei de str. Academiei.

R – Pasajul Englez (Pasagiul English).

S – Fostul Hotel Hugues de la Piata Teatrului.

T – Cladirea cu celebra si adevarata berarie “Gambrinus” la parter, pe str. Ion Campineanu (mai exista si falsul de la parterul fostului Hotel Cismigiu).

U – Pasagiul Român, amplasamentul blocului “Muzica” actual.

V – Celebra turla cu ceas a Hanului Kretzulescu. Hanul a fost demolat in anii ’30, odata cu redefinirea bisericii omonime.

W – Palatul Domnesc (Casa Golescu), utilizat de Cuza si Carol I, ulterior completat cu corpurile vechiului Palat Regal.

X – Cladire pe bd. Bratianu (actual Balcescu), ce a adapostit in anii ’50 Muzeul Militar.

Y – Vechiul sediu al Ministerului de Interne, dinainte de constructia pe acelasi amplasament a monumentalei cladiri ce a adapostit dupa 1947 CC al PCR, iar in zilele noastre gazduieste mai multe ministere.

Z – Casa Paucescu – Legatia Austor-Ungara, actualmente sediul Uniunii Arhitectilor.

A1 – Amplasamentul blocului “Adriatica”, ridicat in anii ’30 la Piata Teatrului.

B1 – Casa Vanic, amplasamentul blocului Dragomir Niculescu, ridicat in anii ’30 la intersectia Caii Victoriei cu str. Regala (Ion Campineanu).

C1 – Cladire cu cupola de colt, la intersectia strazii Regale cu strada Academiei, cladire disparuta in anii ’30, la constructia blocului Dragomir Niculescu.

D1 – Amplasamentul Hotelului Union, ridicat in anii ’30.

E1 – Amplasamentul Hotelului Stanescu (ulterior Negoiu), ridicat in anii ’30.

F1 – cladire cu cupola, poe coltul str. Regale cu bd. Bratianu (Balcescu), care a adapostit un camin studentesc in anii comunismului. Dupa 1989, a fost lasata in paragina.

G1 – Amplasamentul blocului Carlton 1 (ridicat in anii ’30), prabusit in noiembrie 1940, la cutremur. Blocul Carlton 2, ridicat dupa razboi, este mult mai mic de inaltime.

H1 – Cartierul Evreiesc, distrus de Ceausescu in anii ’80. Foarte greu de identificat ceva in aceasta zona!

Cateva precizari referitoare la textul tau:

- se pare ca imobilul de pe Bd. Hristo Botev Nr. 9 a avut parte de o suprainaltare. Nivelul acoperisului de atunci a fost transformat intr-o terasa pe care s-au construit onca doua nivele retrase – Hotelul Banat e la fel si in zilele noastre, nu a fost supraetajat, daca la el te referi.

- cladirea (18) de la Bd. Nicolae Balcescu nr.21, cladire ce a “pierdut” din inaltime in urma cutremurului din 1977 – este vorba de Palatul Societatii “Actiunea Economica a Romaniei”, cladire ce si-a pierdut turlele la cutremur.

- turlele bisericii Boteanu au cazut la cutremurul din 1940.

Un prieten m-a rugat sa il ajut. La randul meu eu apelez la voi. Avem nevoie sa identificam amplasamentul cladirii din imaginile publicate, asa ca orice ajutor din partea voastra este binevenit.

Tot ce stiu este ca fotografiile sunt realizate in Bucuresti, probabil in perioada interbelica. Cladirea nu cred ca mai exista.

Update! Ionut Macri ne trimite fotografii realizate azi. Este interesanta comparatia.

Daca am identificat corect unghiul, vedem partea de nord a orasului cu punctul de statie al aparatului si implicit al avionului in imediata apropiere a garii Filaret.

In dreapta – sus vedem Hala Unirii (1), Hanul lui Manuc (2) si cladirea Tribunalului (3). Un pic mai jos se afla Camera Deputatilor (4) de pe dealul Mitropoliei, biserica Sf. Niculae (5) si biserica Sf. Ilie (7). Mergand spre centru – sus mai observam Palatul Postelor (Muzeul de Istorie al Romaniei) (6.) , cladirea CEC (9), piata Senatului (Natiunilor Unite) (8) si manastirea Antim (10). Piata Regina Maria (11) se afla aproape de centrul imaginii iar in stanga biserica Schitul Maicilor (12).

Nu stiu daca tipul avionului se poate identifica dupa atat de putine elemente dar in prim plan, in dreapta sus si jos sunt prezente cateva elemente de fuselaj.

Probabil mai sunt si alte lucruri ce trebuie descoperite. Va invit sa imi trimiteti reperele voastre.

Trebuie sa multumesc inca o data d-lui curator Emanuel Badescu pentru sprijinul acordat.

Update! – Raiden ne trimite alte detalii:

A – Biserica si Azilul Domnita Balasa
B – Spitalul Brancovenesc – corpul vechi
C – Spitalul Brancovenesc – corpul nou
D – Administratia Financiara (actuala Judecatorie a sectoarelor 1, 2 si 4)
E – Biserica Sfintii Apostoli
F – Biserica Sf. Nicolae-Alba Postavari (amplasamentul Pietei Constitutiei actuale)
G1 – Manastirea Mihai-Voda – Arhivele Statului
G2 – Palatul Suter, actual Carol Parc Hotel
H – Aleea si parcelarea Suter
I – Piata marseal Joffre (actuala Piata 11 Iunie, fosta Libertatii)
J – Centrul Istoric
K – Biserica Sf. Spiridon-Vechi
L – Piata Bibescu-Voda, la poalele Dealului Mitropoliei
M – Spitalul PTT, actual Teatru de Comedie si Spital Clinic “Dr.Ovidiu Marina”
N – Biserica Sf. Dumitru-Posta

Update 2! Avem cateva completari de la Dan

13 – Sala de Tir si Gimnastica de la Piata Senatului (Natiunilor Unite), care, modificata la sfarsitul anilor ’20, a devenit Teatrul Regina Maria si apoi, in anii ’50, a gazduit Opereta
14 – Imobilul Prager, azi sediu al CEC-Bank, de langa Palatul CEC
15 – Statia de pompieri de la Mihai Voda
16 – Biserica Curtea Veche (Sf.Anton)
17 – Imobil vecin cu Hanul lui Manuc, despartit de acesta de Str.Caldarari, a carui consolidare si restaurare este aproape terminata (Hotel Europa Royale)
18 – Imobil cu 4 etaje care exista si azi langa casa parohiala a Bisericii Curtea Veche
19 – Palatul Vama Postei
20 – Imobil care exista si azi pe coltul Splaiului cu Str.Elie Radu (langa benzinaria de la Mihai Voda)
21 – Casa generalului Cantacuzino-Granicerul (intre Splai si Str.Gutemberg)
22 – Str.Alba
23 – Str.Liveni (fosta 14 Martie)
24 – Str.Bosianu
25 – Str.Mitropolit Filaret
26 – Str.Lamaitei (fosta Principesa Ileana)
27 – Str.Episcop Chesarie (fosta Str.Suter )
28 – Fabrica de ciorapi si tricotaje Stefan Cerkez, ce se gasea pe Str.Suter
29 – Fabrica Bragadiru

O scurta vizita la Cabinetul de Stampe al Academiei Romane a dat roade nebanuite. Prin amabilitatea d-lui curator Emanuel Badescu avem acces la cateva panorame aeriene ale Bucurestiului anilor 1920, fotografii aflate in fondul Academiei Romane ce vor fi publicate in secvente diferite.

Intr-o prima imagine datata 1924 descoperim o zona rar fotografiata. Este vorba de partea de est a capitalei cu edificiile din zona Marasesti – Splaiul Unirii. Bulevardul Marasesti se afla in prim plan, perpendicular pe linia de orizont dar si pe Splaiul Unirii cu foarte vizibila albie a Dambovitei. La intersectie (centru-sus) observam Podul Marasesti (11.) iar in stanga lui identificam cu usutinta Biserica Bucur (1.) si Manastirea Radu Voda (2.) cu turnul clopotnitei si Institutul Teologic.

De altfel, zona fiind radical schimbata bisericile raman singurele reperele relevante. Gasim biserica Dobroteasa (3.) si biserica Tabacari (5.) in dreapta dar si biserica Slobozia (7.) in stanga jos. Vedem si doua biserici disparute: frumoasa biserica Olteni (6.) demolata de regimul comunist in 1987 si Biserica Sf. Nicolae (8.).

Piata Bucur (4.) exista si astazi asa cum mai exista si unele cladiri (9.) si (10.) dar ca ansamblu general zona este de nerecunoscut. Diversele sistematizari au modificat in mod repetat perspectiva, culminand cu demolarile din perioada comunista. In prezent ceea ce se vede in dreapta-sus a imaginii este ocupat de cladirea nefinalizata a Bibliotecii Nationale si de alte structuri comuniste incepute dar abandonate.

Evident, daca identificati si alte lucruri importante, ajutorul vostru este binevenit.

Update! Raiden ne trimite informatii suplimentare:

A – Viitoarea Piata Marasesti (aprox.actualul amplasament al Camerei de Comert)
B – Posibil Sinagoga Mare
C – Scoalele Primare “Enachita Vacarescu” din Calea Serban-Voda
D – Printre putinele case cu pridvor si coloane de drept ramase, tot pe Calea Serban-Voda. A scris despre ea si Radu Oltean: http://art-historia.blogspot.com/2008/10/case-vechi-cu-pridvor-din-bucuresti.html

Schimband un pic registrul, mergem pe taramuri hollywoodiene ca sa il intalnim pe Rudolph Valentino, un fel de Brad Pitt al anilor 1920. Povestea lui Valentino (nu are legatura cu mult mai celebrul creator de moda), este una destul de clasica. Asa cum ii sade bine unei vedete de talie internationala, a inceput de jos. S-a nascut in Italia unde nu prea i-a placut cartea, a incercat sa gaseasca de lucru in Paris si inca o data in Italia dar neavand nici un succes a preferat cai necunoscute si a emigrat. A trecut ca un anonim de rand prin centrul de triere de a Ellis Island (prin 1913) si a facut cum a facut de a ajuns sex-simbol si male-icon in industria cinematografica americana.

A murit tanar, la 31 de ani, dar a reusit sa rupa multe inimi in doar noua ani de cariera. Ca tip de imagine insa, stilistic vorbind, a resistat mult mai mult. Exista influente ale acestui sablon de sex-simbol costumat si gelat chiar si in zilele noastre. Personajele masculine din videoclipul piesei Vogue a Madonnei, ca sa aleg cel mai slab dintre exemple.  Mai multe despre Valentino gasiti pe Wikipedia.

_________________________________________________________

Drepturi de autor si preluare

Acest material se poate prelua liber pentru orice fel de utilizare, exceptand utilizarea comerciala. Singura conditie o reprezinta mentionarea sursei.

Donatii

Muzeul de Fotografie reprezinta o initiativa independenta realizata in scopul de a pune in valoare si de a aduce la cunostinta publicului subiecte si materiale fotografice deosebite. Daca va place, puteti sa ne ajutati sa mergem mai departe. Suportul financiar este foarte important atat pentru costurile de intretinere ale acestui site cat si pentru noi achizitii. Statisticile arata ca suntem urmariti de un public numeros, chiar si sumele mici sau foarte mici devin importante in acest context. Daca vrei sa ajuti, afla aici cum poti sa o faci.