Stiu ca au trecut doar doua luni de la ulimul anunt pe tema asta dar nu ne putem abtine sa nu evidentiem o suma atat de rotunda. Muzeuldefotografie.ro a depasit 10000 de prieteni pe FaceBook! Multumim!

I know that hardly two months have passed since the last announcement on this topic but we cannot help underline a nice round number. Muzeuldefotografie.ro has more than 10000 friends on Facebook! Thank you!

Contextul este intodeauna important. Hartile ca aceasta sunt folositoare pentru o mai buna identificare a unor locuri locuri documentate in fotografiile de pe site. Am avut ceva mai devreme o harta a Bucurestiului interbelic iar acum avem o alta din 1968.

The context is always important. Maps like this are useful for a better identification of places documented in the photographs on the site. A while ago we published a map of Interwar Bucharest and now we publish another one from 1968.

Harta la rezolutie maxima o gasiti aici.

The high resolution map can be found here.

A big happy family! Suntem 8000 de prieteni adunati pe contul de Facebook al Muzeului de Fotografie. Nu stiu daca e mult sau putin dar mai vrem! Ne gasiti aici.

A big happy family! We are 8000 friends on the Facebook account of the Photography Museum. I do not know if this is too much or too little but we want more! You can find us here.

Hartile nu sunt specificul acestui site dar cred ca este important sa localizam unele dintre imaginile publicate. Contextul poate fi un element interesant. Totodata, o harta veche este intodeauna amuzanta. Documentul nu este datat dar pare realizat undeva in perioada 1935-1940.

Update!

Harta se poate downloada. Don’t forget to say thank you!

_________________________________________________________
Drepturi de autor si preluare

Acest material se poate prelua liber pentru orice fel de utilizare, exceptand utilizarea comerciala. Singura conditie o reprezinta mentionarea sursei.

Donatii

Muzeul de Fotografie reprezinta o initiativa independenta realizata in scopul de a pune in valoare si de a aduce la cunostinta publicului subiecte si materiale fotografice deosebite. Daca va place, puteti sa ne ajutati sa mergem mai departe. Suportul financiar este foarte important atat pentru costurile de intretinere ale acestui site cat si pentru noi achizitii. Statisticile arata ca suntem urmariti de un public numeros, chiar si sumele mici sau foarte mici devin importante in acest context. Daca vrei sa ajuti, afla aici cum poti sa o faci.

Muzeul de Fotografie a depasit pragul de 4000 de fani pe Facebook. Va multumim!

Suntem la inceput de 2010, moment prielnic pentru o retrospectiva a anului trecut. In 2009 am avut parte de fotografii inedite, unele dintre ele unicat, altele cu o audienta surprinzatoare. Anul a inceput cu unul dintre cele mai vizitate articole, campion absolut al numarului de comentarii. Este vorba de un set de fotografii stereografice color realizate in 1964 in Bucuresti de catre un american aflat intr-o vizita mai mult sau mai putin oficiala in tara noastra. Seria fotografiilor stereografice continuand si cu un album mult mai formal din anii 60.

In a doua jumatate a anului am avut parte de cateva materiale interesante primite de la Cristian Malide, printre care cateva imagini din ziua imediat urmatoare cutremurului din 1977, imagini din centrul Bucurestiului din 1985 dar si din zona Cauzasi in timpul demolarilor din acelasi an.

Am mai publicat fotografii inedite realizate de regizorul Pompiliu Galmeanu. Putem enumera: Tomozei si Labis, Hotelul Intercontinental si Teatrul National in constructie in anii 1970, o comparatie 1970, 1982 si 2009 a intersectiei Stelea Spatarul cu Sf. Vineri, o imagine unicat cu strada Carol din Piata Unirii dar si o panorama a Bucurestiului anului 1985 realizata din sase cadre consecutive.

Este de remarcat seria fotografiilor realizate de soldatii germani aflati in Bucuresti in timpul celui de-al doilea razboi mondial: aici, aici, aici, aici, aici si aici. Povestea casei familiei Bossa. O foarte rara, probabil unica, fotografie aeriana a Bucurestiului din primul razboi mondial. Precum si probabil primele fotografii din Bucuresti ale revolutiei din 1989, realizate de Laurentiu Galmeanu.

Am mai avut si importante contributii ale unora dintre voi. Raiden ne-a trimis doua imagini cu aspecte din Bucurestiul aflat sub ocupatie germana in primul razboi mondial (aici si aici). Florin Bondrila ne-a trimis si el doua imagini cu scene din perioada comunista (aici si aici). Doua seturi de portrete de la 1900 au venit de la Luiza Gheorghiu (aici si aici). Dar si fotografiile gasite sub un linoleum in casa in care proaspat se mutase, de catre Cristian Stan.

Putem spune ca fost un an bogat la muzeuldefotografie.ro, in ciuda crizelor ce sunt la moda. Speram ca 2010 ne va aduce lucruri si mai interesante dar trebuie sa va reamintesc ca este nevoie si de ajutorul vostru. Aflati aici ce si cum.

Vă prezint o nouă apariție editorială importanta. Este vorba de revista de fotografie Punctum. Interesant este că publicația va pune accent pe latura artistică a fotografiei fara să abordeze subiecte de tehnică sau echipamente. Revista va apărea trimestrial, într-un tiraj iniţial de 2 000 de exemplare, şi va putea fi găsită, începând cu data de 30 noiembrie, în librăriile Cărtureşti şi la magazinul de echipamente foto F64. Mai multe infotmații în comunicatul următor.

Cosmin Bumbuţ lansează revista de fotografie Punctum

Revista va apărea trimestrial, într-un tiraj iniţial de 2 000 de exemplare, şi va putea fi găsită, începând cu data de 30 noiembrie, în librăriile Cărtureşti şi la magazinul de echipamente foto F64.

Editorul publicaţiei este fotograful Cosmin Bumbuţ, iar printre colaboratori se numără Alex Gâlmeanu, Raymond Bobar, Voicu Bojan, Gicu Şerban şi Elena Stancu. Revista Punctum va prezenta în paginile sale portofolii şi serii fotografice consistente, fără să abordeze subiecte legate de tehnică sau de echipamente foto. „Vrem să arătăm că fotografia înseamnă mai mult decât informaţii tehnice, numere, timpi de expunere, diafragme sau ISO. Cred că fotografiei din România îi lipseşte decenţa şi dragostea“, spune Cosmin Bumbuţ.

Primul număr al revistei conţine un proiect amplu realizat în Crimeea de fotograful japonez Ikuru Kuwajima, o serie de fotografii ale violonistului Alexandru Tomescu, dar şi un material despre istoria fotografiei româneşti în care este prezentat Carol Szathmari, primul fotograf de război din lume.

„Am hotărât să fac o revistă tipărită acum, în epoca Internetului, pentru că m-am săturat să văd imagini pe un ecran. Mi-e dor de materialitatea fotografiilor. Dacă nu mai miros a fixator, măcar a tipar aş vrea să miroasă“, mai spune Bumbuţ.

Numele revistei este inspirat de termenul folosit de semioticianul francez Roland Barthes în volumul Camera luminoasă: „Punctum ţâşneşte din fotografie ca o săgeată, străpungându-te. Cuvântul vine din latină şi desemnează rana, incizia, semnul lăsat de un instrument ascuţit. Punctum-ul unei fotografii este întâmplarea aceea subtilă care te răneşte şi te pătrunde“.

Cosmin Bumbuţ este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi profesionişti români. El a fost premiat, în urmă cu trei ani, la una dintre cele mai prestigioase competiţii de profil din lume, International Photography Award, denumită Oscarurile fotografiei. Lucrările sale au apărut în numeroase reviste şi campanii publicitare, dar şi în expoziţii din ţară şi străinătate – New York, Amsterdam, Luxemburg, Salonic sau Napoli. Fotografiile sale se află în colecţii private din România, Statele Unite, Olanda, Luxemburg, Franţa şi Belgia. Bumbuţ este şi autorul albumului Transit (Humanitas, 2002), desemnat Cartea de Artă a Anului de Asociaţia Editorilor Români, şi co-autor al proiectului 7 Zile – 7 Ani în Maramureş (Humanitas, 2007).

Contact:

office@punctum.ro

www.punctum.ro

Muzeul de fotografie are pagina pe Facebook. Feel free to join us.

Am gasit inca o initiativa laudabila. Este vorba de www.monumenteromania.ro, o lista ceva mai speciala a monumentelor istorice din Romania.

In intentia de a fotografia fiecare obiectiv in parte, initiatorii site-ului au luat lista monumentelor, asa cum a fost emisa de Ministerul Culturii si Cultelor in 2004 si au creat o imensa baza de date, aproape 20000 de obiective. Lucrurile progreseaza cu ajutorul vostru. Pana acum au fost fotografiate 1300 de locatii (6,5% din lista) iar restul va asteapta. Daca va aflati in apropierea unui astfel de edificiu (le gasiti in lista ordonate dupa judete, orase, cuvinte cheie si pozitionare pe harta) il puteti fotografia si publica pe site. Intreg internetul, Romania si generatiile ce vor urma va vor fi recunoscatoare. Nu glumesc, cum poti sa protejezi monumente istorice daca nu ai macar o lista a lor.

Doisneau este un fel de fotograf national in Franta, expozitii sunt organizate mai tot timpul iar fotografiile lui sunt bine cunoscute parizienilor pentru ca le gasesti de vanzare la orice colt de strada, la orice magazin de suveniruri. Cu toate astea, oamenii inca mai fac coada ore in sir in frig si ploaie de la noua dimineata pana la sase seara.

Nu este nici un secret faptul ca parizienii pun foarte mare pret pe arta. Sa ai o galerie in Paris inseamna un business important, se castiga bani frumosi din asta. Biletele muzeelor si galeriilor costa in medie 10 euro si mai peste tot este coada. Fotografia este si ea pretuita, exista o piata a fotografiei de arta si case de licitatii de unde colectionarii pasionati achizitioneaza printuri originale inseriate si semnate de autor.

Consumul de fotografie este extraordinar acolo, expozitii sunt organizate mai peste tot, chiar si in aer liber, in parcuri sau pe gardurile unor institurii publice. Noiembrie 2006 a fost declarata luna fotografiei si a fost sarbatorita cum se cuvine, nu mai putin de 70 de expozitii au fost organizate simultan in diferite locatii.

Ma bucur sa vad ca fotografia este apreciata undeva dar tot raman cu un gust amar. Stiu ca situatia este cu totul alta in Bucuresti. Este adevarat ca noi am avut o istorie total diferita fata de cea a Frantei si stiu ca nu pot emite aceleasi pretentii dar nu pot sa trec cu vederea muzeele noastre goale, cele doua – trei galerii ce traiesc in mizerie, publicul inexistent si interesul aproape nul.

It is not about a legendary picture, it’s about a legendary piece of equipment, the first photographic camera used on the moon surface. This camera was on Apollo 11 Mission and became the first still camera on the moon on July 20, 1969.

It is not any camera, it is a Hasselblad… not any Hasselblad it is “Hasselblad Data Camera” especially designed to fit strict NASA specifications for Moon landing conditions.

Used by Neil Armstrong in the Apollo 11 mission, this camera was made to be as simple as possible. The operating controls were redesigned so that it could easily be handled by astronauts, despite the clumsy suits they had to wear. The shutter was modified, lubricants had to be chosen with unprecedented care because of the risk that conventional lubricants could boil off in vacuum and condense all over the optical surfaces of the lens. The mirror and secondary shutter were removed and the focusing screen for the reflex viewfinder was replaced with an opaque plate. In fact so much was removed that it would be no exaggeration to say they created the world’s most expensive box camera.

Around the same time, Kodak was asked by NASA to develop thinner new films with special emulsions and Carl Zeiss designed a completely new lens with a maximum aperture of f/5.6 and a focal length of 60 mm. The camera, the lens and the film were especially designed to work in vacuum and at more then 120°C

On board the Apollo 11 camera film magazines were loaded with 70 mm film on open spools. This permitted some 200 exposures per roll but the magazines had to be loaded in a darkroom.

When Eagle (the Landing Module) left the moon after its 22 hour visit, the Hasselblad camera was abandoned along with other no longer useful equipments, just to balance the 25kg of rock samples loaded from the surface of the planet. Between 1969 and 1972, a total of 12 Hasselblad Data Camera were left on the moon. Of course they are still there now, if anyone would like to bring them back, have to go somewhere in the Sea of Tranquility on the Moon . The NASA described the camera as follows in its equipment list: “The Hasselblad Data Camera (HDC) is a rugged version of the commercial electric Hasselblad camera, 500EL, and is used for medium resolution, photogrammetric photography during the Apollo and Skylab missions. This camera incorporates a glass reseau plate positioned immediately in front of the film plane. The reseau plate places a pattern of precision crosses on each photograph to facilitate photogrammetric utilization of the photography”

alexgalmeanu.com