4 martie 1990, ultima zi in care Lenin a mai privit spre Arcul de Triumf, de atunci vede doar tarana Mogosoaiei. Daramarea acestei statui, simbol important al comunismului si al influentei sovietice in Romania, a fost probabil unul dintre cele mai importante evenimente ale primului an post-decembrist. Se intampla inainte de reclamele Adidas Torsion, de painea Paniro, de Coca Cola la sticla de 150ml adusa in sacosa de la turci, de Taxi-Parti, de Gepa, de “Sclava Isaura” sau de alte evenimente poate la fel de importante ale acelor vremuri.
4 March 1990, the last day Lenin gazed at Arcul de Triumf (Arch of Triumph), since then he only sees the dust of Mogosoaia. Pulling down this statue, an important symbol of Communism and Soviet influence in Romania, was probably one of the most important events of the first year after December 1989. This would happen before the Adidas Torsion commercial, the Paniro bread, the 150 ml Coca Cola bottle brought in bags from the Turks, Taxi-Parti, Gepa, the “Slave Isaura” soap opera or other events back then that were perhaps as important.
Opozitia isi face timid prezenta. Cineva afisaza “Jos securitatea ! – FSN = PCR – Jos comunistii !”
The opposition timidly makes its presence felt. Somebody displays a placard reading “Down with Securitate! – FSN = PCR – Down with communists!” (t.n. FSN the National Salvation Front, PCR – Romanian Communist Party)
“Demolarea” a avut parte de toate elementele cuvenite. Muncitori, schele, macarale, cameramani, fotografi, oameni de bine, gura casca dar si preoti.
The “demolition” was done by the book: workers, scaffolds, cranes, cameramen, photographers, “well-intended” people, curious people and priests too.
Fotografiile au fost realizate de Cristian Malide. Gasiti aici si alte fotografii realizate de el.
The photographs were taken by Cristian Malide. Here you can find other photographs he took.
Atat de putini oameni stiu ca statuia asta este la Mogosoaia… Superba poveste!
ma uit la vremuri cand oamenilor inca le pasa .. superb moment
Statuia vede cerul de pe tarana Mogosoaiei. Cu un efort urias ar putea sa rasuceasca gatul si sa il vada si pe mititelul Petru Groza care a stat mult mai mult pe soclu. Era la Eroilor pe locul unde acum este monumentul (!) artileristilor.
Stau amandoi cap la cap si cu meclele in sus. Au fost si tentative de jaf, pe bucati. Deh, bronzu-i scump.
http://vladmorariu.files.wordpress.com/2008/05/157.jpg
Mai exista soclul acela? Stiu ca a stat gol ani de zile…Il mai folosea Vadim din cand in cand pentru mitinguri PRM..
Pingback: Ultima zi a lui Lenin | Cuttingart News Blog
am fost acolo, in multime;
(m-am recunoscut in a cincea poza, si probabil sunt pe undeva si in poza lenin14mar040-459×294.jpg, dar rezolutia e prea mica);
a fost un eveniment care nu se rateaza, dovada ca amintirile sunt inca vii
preoti, muncitori, macarale, schele, cabluri, public si multa presa. Nu se prea vede in poze, dar era plin de camere de filmat si jurnalisti straini. Il tin minte pe unul care avea o camera de filmat cat un stilou, legata printr-un cablu de o aparat minuscul pe care vedea imaginile si care continea probabil o mini-caseta video — la vremea aia era tehnologie SF, foarte putini aveau asa ceva, chiar si printre jurnalisti)
Statuia n-a vrut sa se lase data jos, pentru ca era bine fixata in soclu, cu bare goase din fier forjat. Le-a luat destul de mult, ceva de genul 5 ore; Mai intai i-au put un cablu de gat si au tras cu macaraua, dar cablul s-a rupt; au spart apoi betonul soclului cu pickhammerul de jur imprejut si apoi au dat de barele alea; au incercat sa taie cu un soi de fierastrau dar n-a mers; doar cu un aparat de sudura cu arc au reusit sa le taie, intr_un final.
Lenin a fost dat jos cu un mic spectacol: a stat cateva minute spanzurat de cablul macaralei, sub aplauzele multimii si sub camerele de filmat/fotografiat.
Acum un an (10 mai IIRC) Petru Groza nu mai era la Mogoşoaia. Sau cel puţin nu era lângă Lenin.
Mi se par unele dintre imaginile domnului Malide mult peste cele ale domnului Pandele, nu ca cel din urma nu ar fi talentat.
Mama nu era prezenta la eveniment pentru ca ma hotarasem eu sa vad lumina zilei. Poate ca m-am gandit ca daca pleaca Lenin din Bucuresti e motiv de chiote si bucurie! Ma bucur ca am gasit acest articol. Ziua mea de nastere are mai multa semnificatie acum. 🙂
Nu stiam ca aceste statui mai exista, de ce nu sunt topite sa se faca altele din ele, de exemplu?
Pingback: The last day of Lenin’s statue in Bucharest | EnglishRomania.net
…imi aduc aminte de aceasta demolare; locuiam in Cart. Baneasa la vremea respectiva! Demolarea a durat cca 2 saptamani pentru ca in final, intr-o zi, pe inserat sa reuseasca so ia pe sus! Se zvonea la in acele momente ca “e posibil s-o detoneze cu tot cu soclu” intrucat era de neclintit!