
Avem o nouă imagine în exclusivitate, de data aceasta realizată în Cluj, actualul Cluj-Napoca, cel mai probabil în anul 1940. Ceea ce vedem pare a fi o fotografie realizată în contextul unei ceremonii oficiale cu evident caracter propagandistic: o defilare militară pe actualul Bulevard al Eroilor, fotografiată dinspre Piața Avram Iancu, pe direcția Pieței Unirii, care se distinge în fundal. Pe dreapta se află clădirea care adăpostește astăzi Cercul Militar și Cinema Victoria, iar în stânga, în fundal, se vede turnul Catedralei Greco-Catolice „Schimbarea la Față”.
Primul lucru pe care îl remarcăm este parada militară. Ea nu pare una obișnuită, ci un eveniment cu importanță deosebită pentru oraș. Oamenii sunt adunați pe stradă, pe clădiri, la ferestre și la balcoane, într-un număr foarte mare. La nivelul străzii, în partea stângă a imaginii, se vede o masă compactă de militari și, probabil, alți oficiali, unde mai multe persoane ridică brațul într-un salut ce pare a fi „de epocă”, din punct de vedere militar sau politic. Prin contrast, în partea dreaptă a imaginii se observă mai mulți civili, inclusiv femei și copii, mai degrabă rezervați în gesturi. În prim-plan defilează o fanfară militară, urmată de alte formațiuni militare.
Nu știm exact ce reprezintă această manifestare, pentru că fotografia nu este însoțită de o notă de arhivă. Totuși, mai multe indicii duc către parada militară care a marcat intrarea administrației și armatei maghiare în Cluj, după cedarea Transilvaniei de Nord către Ungaria, prin arbitrajul germano-italian de la Viena, semnat la 30 august 1940. Dacă identificarea este corectă, imaginea poate fi plasată în septembrie 1940, posibil chiar în jurul datei de 15 septembrie 1940, când liderul maghiar Horthy Miklós a fost primit oficial în oraș.
Totuși, există și varianta ca parada să fi fost organizată de trupele române, posibil cu ocazia zilei de 10 mai, ceea ce ar plasa imaginea în mai 1940 sau chiar mai devreme. Din fotografie, fără un context clar, este greu să deosebim uniformele românești de cele maghiare, mai ales în alb-negru.
Continue reading

















