Muzeul de Fotografie

Azi vă propun să vorbim despre câteva imagini din anul 1964 care documentează străzile Bărăției și Baia de Fier, așa cum arătau ele în acel an. 

Străzile Bărăției și Baia de Fier se află în centrul Bucureștiului, în ceea ce se numește astăzi “cartierul evreiesc” și se intersectează în centrul unei zone delimitate de stradă Sfânta Vineri, bulevardul Corneliu Coposu și Bulevardul Ion C. Brătianu. Strada Bărăției, este o stradă veche a capitalei, care apare desenată atât pe planul Ernst (1791), cât și pe planurile Borroczyn (1846 și 1852). Vechimea străzii are logică și prin faptul că este legată de existența Bisericii Bărăția, considerată a fi cea mai veche biserică româno-catolică din București. 

Baia de Fier, pe de altă parte, pare a fi o stradă apărută ceva mai recent în peisajul bucureștean, nefiind specificată pe hărțile amintite mai sus, dar e vizibilă pe planul Cerkez (1883) cu numele de strada Lazăr, nume care se regăsește în cadrul mai multor hărți până în 1934 (planul Socec – 1914, planul Pantea – 1921, planul Wahnig – 1934). Totuși, pentru o scurtă perioadă de timp, strada pare să fi purtat și numele de strada Luca Niculescu (numele unui afacerist român care deținea un lanț de magazine în capitală, cu unul dintre ele aflat în apropierea acestei străzi, pe Sfânta Vineri), așa cum apare pe o harta nedatata realizată de către generalul Constantin Teodorescu, nu mai nouă de 1944. Nu este clar dacă în anii 50 s-a revenit la numele de Lazăr, dar se pare că numele actual al străzii, Baia de Fier, a apărut undeva în anii ’60.