Bucureștiul în timpul ocupației, 1916-1918

București 1916-1918, fotograf necunoscut.

Avem o nouă imagine, pe care o publicăm în exclusivitate. Fotografia a fost realizată, cel mai probabil, în timpul ocupației germane a Capitalei, în perioada 1916-1918, posibil de către un fotograf german sau de către un fotograf aflat în zona administrației de ocupație. Imaginea este făcută dintr-o clădire aflată pe partea opusă Ateneului Român, în zona Palatului Regal, probabil Hotel Splendid sau o clădire din imediata apropiere, și ne arată un aspect al Căii Victoriei, cu Ateneul Român și hotelul Athénée Palace vizibile în cadru.

Contextul este cel al ocupației Capitalei de către trupele Puterilor Centrale. Bucureștiul a fost ocupat la 6 decembrie 1916, în urma bătăliei pentru București, timp în care familia regală, guvernul și Parlamentul se refugiaseră la Iași. Generalfeldmarschall August von Mackensen, născut la 6 decembrie 1849, a intrat în București chiar în ziua în care împlinea 67 de ani. Mărturiile din perioada ocupației vorbesc despre rechiziții masive, lipsuri, folosirea spațiilor publice în scopuri de război, defrișări în parcuri și transformarea acestora în grădini de zarzavat.

Revenind la imagine, ea este realizată în zona Pieței Palatului, Piața Revoluției de astăzi. Fotografia nu este datată, însă indiciile din cadru, mai ales panoul în limba germană din grădina Ateneului, o plasează foarte probabil în intervalul ocupației, 1916-1918. Fotograful rămâne necunoscut; ipoteza unui fotograf german este plauzibilă, mai ales pentru că fotografia provine din Germania, dar nu avem alte dovezi.

Reperul central este Ateneul Român, deja, la acel moment, un simbol cultural major al Bucureștiului. Clădirea a fost proiectată de arhitectul francez Albert Galleron, inaugurată în 1888, iar lucrările au continuat până în 1897. În stânga imaginii se vede hotelul Athénée Palace, deschis de puțini ani la momentul fotografierii. Hotelul a fost ridicat între 1912 și 1914, după planurile arhitectului Théophile Bradeau, iar fațada din imagine este cea originală, cu influențe Art Nouveau, cea de dinaintea remodelării Art Deco realizate în anii 1930 de Duiliu Marcu. La parterul hotelului se văd câteva spații comerciale, dintre care se distinge un coafor; firma „Coafor Doamne” devine vizibilă la o privire mai atentă.

Între cele două clădiri se vede o suită de imobile de pe strada Episcopiei. Lipită de Athénée Palace, apare o clădire eclectică, probabil de influență franceză, cu parter comercial, etaj, mansardă și o marchiză metalică proeminentă. Nu am încă o identificare sigură pentru această clădire, dar e clar că a dispărut ulterior, probabil odată cu extinderile sau remodelările din zona hotelului.

Următoarea clădire, de colț, aflată la intersecția străzii Episcopiei cu strada Georges Clemenceau, există și astăzi. Peste drum de ea vedem clădirea Casei de Mode / Casa Braikoff, în varianta cu cupola originală și fără înălțarea intervenită ulterior. Mergând spre dreapta, vedem Casa Zosima, o clădire mică, cu parter și etaj, situată între strada Episcopiei și strada Constantin Esarcu. Această casă a dispărut probabil în anii ’20, făcând loc mult mai celebrului bloc de apartamente cu spații comerciale la parter, de pe strada Episcopiei 2–4, realizat între 1928 și 1930 de Societatea „Construcția Modernă”, pe baza proiectului arhitecților Ștefan Burcuș și J. Meyer. Imobilul a devenit un reper urban important în imediata vecinătate a Ateneului Român.

Cele mai interesante detalii se află însă în grădina Ateneului. Panoul din parc pare să fie scris în germană, iar pe el se citește, cu o probabilitate destul de mare, „Kriegsgarten”, adică „grădină de război” („…garten”-ul de la finalul cuvântului este suficient de vizibil). Termenul era folosit pentru grădini amenajate în timpul războiului pentru producția de legume, zarzavaturi sau alte resurse alimentare. În imagine nu se disting clar culturile, poate și din cauza anotimpului, care pare să fie sfârșit de iarnă sau început de primăvară. Se observă însă parcela de pământ, câteva femei aflate în interiorul grădinii, care par să lucreze pământul cu lopeți, precum și o împrejmuire care pare să restricționeze accesul publicului. Cu alte cuvinte, dacă pe panou scrie „Kriegsgarten”, iar femeile din imagine sapă pământul, avem probabil o dovadă destul de puternică pentru a considera că acest parc devenise o resursă de război.

Detaliu – Femei care par a lucra pământul din parcul Ateneului Român – București, 1916-1918, fotograf necunoscut.

În parc se mai văd două elemente greu de identificat: un ansamblu cu tun și ghiulele, probabil un trofeu sau un element propagandistic militar, și un bust alb, aflat în dreapta imaginii. Din cauza neclarității fotografiei, identificarea lor rămâne deschisă.

Strada pare calmă. Traficul este redus și este format exclusiv din pietoni: câțiva bărbați, femei îmbrăcate în haine închise la culoare și grupuri care ar putea fi formate din soldați sau din personal militar. Imaginea ne arată o Cale a Victoriei departe de forfota obișnuită, dar motivele pot fi diverse, legate sau nu de ocupația militară în sine. În apropierea gardului parcului Ateneului Român se vede o umbrelă albă, posibil a unui vânzător ambulant, iar în partea dreaptă jos apare un obiect cu roți mari, o pubelă de salubritate.

Cam acestea sunt lucrurile pe care le-am putut observa în imagine. Ca de obicei, dacă vedeți elemente în plus, dacă sunt lucruri de corectat sau dacă recunoașteți clădiri, inscripții ori monumente din cadru, completările voastre pot aduce valoare suplimentară articolului.

Share it if it’s worth it. Imaginile din acest articol fac parte din colecția www.muzeuldefotografie.ro / Alex Gâlmeanu. Imaginile pot fi utilizate în scop non-comercial, cu menționarea sursei. Nu ștergeți watermark-ul prezent pe imagini. Rezoluția hi-res și printurile sunt disponibile contra cost.

This entry was posted in Colectia Alex Galmeanu, colectia Muzeul de Fotografie, private collections, rare images and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply