Daca tot am vorbit despre statuia lui Lenin si despre ultima zi a ei pe soclu, fotografia de mai sus se potriveste excelent. Este vorba de coperta prestigioasei reviste Der Spiegel din august 1964 ce anunta un amplu reportaj despre relaxarea politicilor sovietice in tarile din blocul estic al Europei. Fotografia exprima foarte bine intreaga idee. Avem un Bucuresti curat si aerisit, cu o gasca de tineri relativ occidentalizati a la John Travolta – Grease, alaturi de doua dintre cele mai importante simboluri sovietice din capitala: statuia lui Lenin si Casa Scanteii.
Since we have talked about Lenin’s statue and its last day on the pedestal, the photograph above fits perfectly. It is the cover of the famous magazine Der Spiegel of August 1964 announcing an extensive feature report on Soviet policy relaxation in the Eastern Bloc countries. The photograph illustrates the entire idea very well. We have a clean and spacious Bucharest, with a group of relatively Westernized, John Travolta – Grease – like young people next to the most important Soviet symbols in the capital: Lenin and Casa Scanteii.
PDF cu intregul material, aici.
Pingback: Tweets that mention Reportaj Der Spiegel despre Romania anului 1964 « Muzeul de Fotografie -- Topsy.com
Eu cred ca tinerii aceia sunt decupati dintr-o poza nemteasca si pusi peste originalul tras in Bucuresti. Romania? august 1964? Astfel de ”burgheji”?…
Erau români, desi nu par a fi. Eu eram la liceu pe acea vreme, în comert toale nu erau de fel, dar toti traiam cu ochii spre vest, si cum în ciuda restrictiilor, câte o revista tot ajungea, plus turistii la mare, în ale modei eram destul de informati, iar croitoresele, care acum nu stiu daca mai exista, faceau minuni cu orice cârpa. Asa ca mai ales vara, când nu era nevoie de îmbracaminte prea complicata, aratam si noi destul de civilizat.
Ne pieptanam si ne fardam (cu ce era, adica mai nimic), asa cum vedeam prin reviste, filme sau dupa cum umblau turistii.
Ceea ce NU înseamna ca o duceam bine, din contra, eforturile de a fi în rând cu lumea erau mai de graba patetice, dar era singura maniera de a iesi din griul înconjurator.
Eu cred ca sunt romani, dar ori au fost arestati ori au emigrat.
Acum pe bune, nasuleala a inceput dupa vizita lui Ceausescu in China, in 66. In 64 era mai normal. Daca putem spune asa…
Parerile de mai sus sunt tipice pentru rezultatele propagandei de astazi. Stefan, intreaba niste oameni de buna credinta cand a inceput de fapt anormalitatea. In anii ’70 in Romania chiar era normal cu exceptia ditirambelor la adresa partidului si a conducatorului iubit. Iar despre cum arata tinerii din revista, nu e greu sa-ti dai seama cum se imbracau in relaitate, din poze si filme de epoca. Mie poza mi se pare realista. Mi-i aduc aminte foarte bine pe-ai mei in anii 60.
motocicletele au numere de Bucuresti dar foarte probabil fotografia sa nu fie un instantaneu ci una propagandistika ,acei tineri sa fie actori figuranti
In Romania comunista au coexistat 2 societati romanesti distincte. Citeam la un moment dat in memoriile lui Vladimir Tismaneanu despre o altfel de copilarie decat cea pe care am trait-o eu. Copiii comunistilor din nomenclatura au trait la standarde care le depaseau lejer pe cele ale tinerilor clasei medii din Occident. Tin minte amuzamentul tanarului Vladimir Tismaneanu alaturi de prietenii sai in fata unei vitrine de pantofi din Bucuresti; pantofi ieftini pentru clasa muncitoare, extrem de urati, comic de urati in comparatie cu pantofii din picioarele tinerilor din fata vitrinei. Pentru astfel de tineri ultimele aparitii in materie de muzica sau de moda vestimentara erau prezente la fel de familiare ca si pentru multi tineri occidentali.
cam ‘shocanta’ fotografia asta din Bucurestiul anilor ’64.
Am impresia ca ‘decretul’ fusese deja introdus,deci mai ales adolescentii erau ‘incarcati ca niste albine’ si ca atare trebue sa le fi fost dificil sa stea calare pe motorete si CZ-uri…Pe ‘eva’ totusi trebuiau sa stea si ei calare…
Cat despre opiniile lui VT – care la 1964 probabil avea 13 ani si 4 luni – de la el de’acasa de pe Zambaccian se vedea si casa Scanteii si statuia lui Lenin,daca nu cu ochiu liber,cel putin pe legitimatie de servici a lu ta-su
E fantastica poza !!!!
@niculaie,in 1964 aveam 20 ani si pot sa-ti spun ca din punct de vedere material romanilor nu l-e lipsea nimic.Toata nenorocirea a inceput un an mai tarziu cand nemernicul a venit la putere.In 1967 s-a dat decretul cu avorturile,in 1971 a facut vizita in China si din acel moment a inceput tragedia amaratului asta de popor.Dar in 1964 tineretul nu avea nicio inhibitie,nu existau restrictii decat de morala sociala.Un singur exemplu iti dau,daca mergeam pe strada cu o fata si o tineam de mijloc sau de gat,cei mai in varsta din jurul meu ma taxau de huligan.Nu mai vorbesc ce se intampla daca o sarutam in public.O tempora…
As crede ca e contrafacuta coperta. Aveam 11-12 ani pe-atunci dar parca nu mi-amintesc atata nonsalanta in gesturile acestortineri. Parca nu-s din poza, vreau sa spun. Am si o alta nelamurire: numerele motoretei si motocicletei (parca Simson?). Remarc doua moduri distincte de numerotare. Ar fi fost posibil asta?
Ei, era Der Spiegel,
Doar nu credeţi că reporterii germani nu erau urmăriţi pe străzile Bucureştiului de către o armată de securişti care erau instruiţi să nu lase vederii lor, defectele noastre. Aşa că ori fotografia este puţin regizată, aranjată cu “localnici” , bine “aranjaţi”, ori băieţii şi fetele erau chiar nişte tineri subofiţeri de Securitate. Ce persoană normală avea curajul să stea la poză cu ţigara în mână pe scuter şi în faţa statuii lui Lenin.
Acei oameni erau sasi originari din Romania care au emigrat in Germania dupa ’70 si ’89