Am gasit imaginea de mai sus in arhiva familiei. Este o fotografie cu poetii Gheorghe Tomozei si Nicolae Labis la un pahar in casa tatalui meu prin 1953-1954. Nicolae Labis avea sa moara curand, la sfarsitul anului 1956 în urma unui accident de tramvai.
“Vizitase “Capşa”, pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul pentru a se întâlni cu iubita sa. Labiş s-a dezechilibrat, s-a prins de grătarul dintre vagoane si a căzut cu capul pe caldarâm. Măduva spinării îi era secţionată (practic era decapitat şi trupul paralizat). La spital mai era conştient, dar chirurgii nu l-au putut salva. Unii contemporani sau martori oculari susţin ca ar fi putut fi vorba de un asasinat politic dat fiind că în acea perioadă nu era în relaţii cordiale cu “Securitatea”. Poemul Moartea căprioarei, inspirat de un eveniment real, l-a făcut celebru în rândul mai multor generaţii de adolescenţi. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, folosind o metaforă din basme, “buzduganul unei generaţii”, căci debutul său avea să anunţe generatia lui Nichita Stănescu, cunoscută sub numele “generaţia şaizecistă”. (sursa)
Fotografia este realizata de Pompiliu Galmeanu, tatal meu.
