Avem iar parte de o fotografie in exclusivitate. Este o imagine realizata de un militar german detasat la Bucuresti si surprinde unul din momentele dramatice prin care a trecut capitala. Operatiunile de salvare de la ruinele celebrului bloc Carlton, cazut in timpul cutremurul din 1940.
Blocul Carlton se afla intre Universitate si Romana, la intersectia Bulevardului Nicolae Balcescu cu Strada Ion Campineanu. Cu cele 14 etaje, devenise o mandrie a orasului. Avea la parter o sala de cinematograf devenita foarte rapid loc de promenada iar apartamentele erau ocupate de oameni mai cu stare. Fusese inaugurat de curand dar cu toate acestea nu a rezistat puternicuui cutremur. Tragedia a fost majora, numarul victimelor fiind urias. Din cei aproape trei sute de locatari au supravietuit o mana de oameni.
In fotografie vedem o scena in care echipele speciale debaraseaza inca molozul de la fata locului. Probabil imaginea este realizata la cateva zile dupa cutremur. Imi imaginez ca mormanul de daramaturi ar fi trebuit sa fie mult mai mare in perioada imediat urmatoare. Vedem mai multe categorii de salvatori. De la civili, pompieri si pana la soldati. Probabil trebuie sa fie si un grup de legionari, marturiile spun ca si ei au ajutat la operatiunile de salvare. In dreapta imaginii vedem doi pompieri ce cara o targa cu resturi probabil umane pe rampa unui camion. Privind in detaliu, observam ca pompierii poarta masti albe medicinale.
In 1956 terenul ramasese inca neconstruit. Blocul de acum ce are la parter un fel de cazino sau sala de jocuri de noroc electronice, a fost construit mult mai tarziu.
Zona Carlton in 1956 si in 2008
Carlton inainte de cutremur
_________________________________
Drepturi de autor si preluare
Acest material se poate prelua liber pentru orice fel de utilizare, exceptand utilizarea comerciala. Singura conditie o reprezinta mentionarea sursei.
Donatii
Muzeul de Fotografie reprezinta o initiativa independenta realizata in scopul de a pune in valoare si de a aduce la cunostinta publicului subiecte si materiale fotografice deosebite. Daca va place, puteti sa ne ajutati sa mergem mai departe. Suportul financiar este foarte important atat pentru costurile de intretinere ale acestui site cat si pentru noi achizitii. Statisticile arata ca suntem urmariti de un public numeros, chiar si sumele mici sau foarte mici devin importante in acest context. Daca vrei sa ajuti, afla aici cum poti sa o faci.
Excelente rportaj!!!
Pâna acum nu vazusem cum arata celebrul Carlton înainte de cutremur. Frumoasa cladire.
Din câte stiu, din ceea ce povesteau profesorii mai în vârsta în timpul studiilor, se pare ca blocul s-a facut pulbere deoarece constructorii nu folosisera materialele indicate, ci unele mai proaste, în special cimentul nu avea combinatia corecta. Vorbesc din referinte. pate cineva de pe forum site mai multe amanunte.
Salutari tuturor!
Da…ceva de genul asta. Inca o treaba…proiectul nu a fost intr-u totul corect. Din cele ce povesteau profesorii in timpul cursurilor – vis-a-vis de acest subiect – stalpii nu erau corect alcatuiti (erau mult prea subtiri pe o latura – sectiune prea zvelta cum se denumeste). De fapt…blocul a cazut mai mult din cauza erorilor de proiectare.
am citit reportajele unui corespondemt de razboi de la AP pe care l-a prins cutremurul la Bucuresti. Era uluit ca romanii nu stiau ce sa faca, autoritatile se bilbiiau si cei care au carat molozul si au scos oamenii de sub darimaturi au fost…nemtii, exasperati de dezorganizarea romaneasca! Si jurnalistul nu ii iubea deloc pe nemti
Inca o fotografie de exceptie pe acest blog.
La parterul Blocului Carlton era si o sala de cinema, dar isi avea sediul si “Asociatia Generala a Medicilor” care, cu aceasta ocazie a ramas fara o parte din arhive. De fapt in bloc locuiau multe familii de medici.
In acei ani, cred ca strada care lega Bulevardul cu Calea Victoriei se numea Regala, iar Campineanu incepea doar de la vechiul Teatru National.
ca sa spun si eu ce ma auzit…
se pare ca proiectul nu a fost respectat, deoarece proprietarula dorit un spatiu mai mare pentru cinematograf si nu s-au mai realizat un numar de stalpi in parter (in etaje existau dar se sprijineau doar pe grinzile parterului, lucru destul de comun in epoca).
ce apre interesant sunt traversele de cale ferata (tramvai) din plin plan, de unde oare provin?
De fapt la prabusirea blocului se spune ca ar fi contribuit si concesiile facute viitorilor locatari carora cei doi investitori, fratii Schindl ar fi dorit sa le ia banii, drept pentru care le-au acceptat obiectiile cu privire la grinzi sau stalpi care chipurile le stricau aspectul apartamentului. Destui dintre cei de la Carlton au murit in subsolul blocului, de unde sunasera dupa ajutor imediat dupa cutremur, cazand victime incendiului pornit in principal de la rezervele de pacura pentru incalzire ale cladirii, iar cei salvati au fost in special locatari de la etajele superioare, din bucata de turn care a cazut in bulevard. Povestea este relatata mai pe larg intr-o carte cu procese celebre din Romania. Interesant este faptul ca alte blocuri realizate de catre antrepriza fratilor Karl si Leopold Schindl sunt inca in picioare. Tot interesant de stiut este ca Pastorel Teodoreanu avea si el locuinta la Carlton, dar a scapat de soarta vecinilor sai pentru ca in acea noapte era plecat.
O corespondenta din acea vreme aparata in publicatia “Time” in data de 18 noiembrie 1940.
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,777519,00.html
O completare. Blocul de pe locul Carltonului apare pe lista Primariei de cladiri evaluate in vederea stabilirii riscului seismic ca fiind construit in 1957.
In vremuri mai vechi sau mai recente, multi specialisti de prestigiu au ajuns la concluzia ca blocul Carlton nu fusese nici mai rau si nici mai bine proiectat sau executat decat majoritatea celorlaltor cladiri de acelasi gen ridicate in epoca la Bucuresti. A fost doar primul prabusit, dintr-o serie care a continuat (conform avertizarilor multor ingineri inca de la acel moment) si care, din pacate, va mai continua. Tot procesul a fost inutil, caci eventualele defecte ascunse nu au fost cauza principala, ci cel mult o circumstanta agravanta.
Cauza principala a fost lipsa oricarei legislatii care sa oblige proiectantii la calcularea structurilor la fortele orizontale din cutremur si la o conformare geometrica de ansamblu eficace in caz de cutremur. Dar la acel moment nici pe plan international nu prea exista asa ceva. Nu au existat nici cunostinte de specialitate si nici vreo obligatie in acest sens. Ce este mult mai grav este ca, dupa aceea, nu s-a luat nici o clipa in serios, desi se cunostea, faptul ca si multe alte cladiri inalte fusesera extrem de grav avariate si, probabil, s-ar fi prabusit atunci si ele, daca cutremurul mai dura cateva secunde. Acestea au fost nominalizate inca din anii 40 de ingineri, iar in 1977 au constituit in majoritate “esalonul II”. Mai mult decat tencuieli si cateva consolidari absolut locale (citeste “carpiri”), nu s-au facut dupa 1940.
Abia din 1963, dupa catastrofa de la Skopje (survenita intr-un stat socialist!), a binevoit si Statul Roman sa accepte ca riscul seismic in Romania este real, aparand primele normative in acest sens. Din necunoastere si din spirit de “economie”, acestea nu erau nici pe departe suficiente, dar erau mai mult decat nimic. Din 1977 s-au mai inasprit normativele, dar tot departe de ceeace se stia ca ar fi de dorit. Dupa 1990 li s-a dat voie specialistilor sa legifereze corect problema, dar intre timp a disparut (sub greutatea coruptiei) adevaratul control al statului pe santiere.
Blocul de langa Carlton vad ca in 1956 mai avea partea de sus (acoperisul), ce s-a intamplat cu el, stie cineva?