O tribună la capătul Căii Victoriei. București, probabil de Bobotează

În mijlocul tribunei, un bărbat cu ochelari, în pelerină și căciulă înaltă albă, stă de vorbă cu un ofițer întors cu spatele la fotograf. În jurul lor se văd mantale militare, săbii și câteva jobene. Fotograful privește de la nivelul străzii, peste capota unui automobil oprit chiar în fața tribunei. Din locul în care se află, el poate surprinde atât oamenii, cât și micul fanion de pe aripa mașinii. Amândouă aceste elemente ne ajută să înțelegem ce se petrece aici.

Suntem la capătul dinspre Dâmbovița al Căii Victoriei, în fosta Piață a Senatului, astăzi Piața Națiunile Unite. În dreapta, deasupra șepcilor, recunoaștem cele două cupole ale Palatului Poștelor. Palatul a fost ridicat după planurile lui Alexandru Săvulescu, începând din 1894. În anii fotografiei aici funcționa încă Poșta Centrală. Muzeul Național de Istorie a României avea să se deschidă în 1972.

Ceva mai aproape de fotograf, pe aceeași parte a străzii, se afla o clădire care a dispărut între timp. Ocupa frontul Căii Victoriei dintre străzile Franceză și Ion C. Filitti. Avem, din fericire, și vederea din sens opus. Dacă vă amintiți fotografia turistului care a trecut prin București în 1959, el privea dinspre celălalt capăt al Poștei și a prins în fundal tocmai fațada care ne interesează, cu ornamente bogate la etaj și cu prăvălii înalte la parter. Clădirea îngusta aici Calea Victoriei, probabil că asta a fost și motivul dispariției ei. Silvia Colfescu amintește că lărgirea străzii a lăsat la vedere calcanul de la colțul cu Filitti. Pe o ilustrată datată 1966 mai recunoaștem balcoanele și vitrinele din fotografia noastră din 1959. Într-o vedere publicată în 1973, în volumul Turism cu manualul de istorie, dincolo de Palatul Poștelor se vede deja zidul rămas după demolare.

Pe zidul din spatele tribunei putem citi „HOTEL LUVRU”. În Curentul din 3 octombrie 1937, hotelul își dădea adresa în strada Carol nr. 4, pe actuala stradă Franceză, și oferea inclusiv camere cu închiriere lunară. Pe trotuarul opus, chiar la marginea stângă a cadrului, mai prindem o bucată de firmă. O parte iese din fotografie, peste alte câteva litere se suprapun crengile. E posibil ca la parter să fi funcționat un atelier sau un magazin fotografic. Din ce se mai poate citi pe firmă, numele lui rămâne deschis.

Ofițeri, civili cu joben și cavaleri în pelerine albe pe tribuna de lângă Palatul Poștelor.
Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.
Firma HOTEL LUVRU pe zidul din spatele tribunei.
Detaliu decupat din fotografia inițială. Firma Hotelului Luvru. Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Deasupra invitaților, pe două panouri rotunde prinse între ghirlande, se repetă un desen care, de la distanță, seamănă cu o cruce. Dacă ne uităm mai atent, îi putem citi cele patru brațe. Sunt patru litere „M”, fiecare cu câte o coroană, așezate cu baza spre centru. Este cifra regelui Mihai I, în forma stabilită prin decret la 9 septembrie 1940. Pelerina și căciula de blană ale bărbatului cu ochelari au și ele o explicație. Din 1936, aceasta era ținuta de ceremonie a cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”. Printre ofițerii de pe tribună se mai distinge o asemenea pelerină.

Medalion cu patru litere M încoronate, așezate în cruce.
Detaliu decupat din fotografia inițială. Cifra regelui Mihai I. Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.
Un cavaler în pelerină și căciulă albă discută cu un ofițer.
Detaliu decupat din fotografia inițială. Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, în pelerină albă. Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Ce ocazie îi putea aduce pe cavalerii ordinului aici, pe malul Dâmboviței? Cea mai plauzibilă este Boboteaza, când la Podul Senatului avea loc sfințirea apelor. Pentru luni, 6 ianuarie 1941, ni s-a păstrat programul publicat în Monitorul Oficial. Slujba începea la ora 11. Patriarhul Nicodim Munteanu urma să oficieze în prezența regelui Mihai și a generalului Ion Antonescu. Pe lista invitaților îi găsim atât pe cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul”, cât și pe șefii misiunilor militare germană și italiană. Programul explică până și jobenele. Pentru civili, ținuta cerută era „jachetă, palton, pălărie înaltă”.

Un automobil cu roată de rezervă pe aripă, în fața tribunei oficiale.
Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Fotograful nostru, cel mai probabil un militar german, pare să fi avut un loc în primul rând. Așa se face că și noi putem urmări scena de lângă automobil, de la numai câțiva pași de treptele tribunei. Judecând după ce se petrece pe tribună, am spune că fotograful a prins chiar sfârșitul ceremoniei. Unii dintre invitați par să mai fi rămas la o vorbă, în grupuri mici. Alții par să fi început deja să coboare treptele.

Cadrul al doilea pare făcut în grabă. Spunem asta pentru că, din punct de vedere tehnic, e mișcat. Poate că fotograful s-a grăbit să-i surprindă de aproape pe cei care plecau. Din păcate, tocmai chipurile celor pe care pare să se fi grăbit să-i fotografieze se deslușesc greu. Dacă printre ei se afla cineva pe care l-am fi putut recunoaște, fotografia nu ne mai ajută să-i punem un nume.

Delegația germană a lăsat în fotografie un indiciu mai ușor de recunoscut decât chipurile ofițerilor. Pe fanionul triunghiular al automobilului se vede o acvilă în zbor, cu svastica în gheare. Desenul corespunde fanioanelor auto ale Luftwaffe, aviația militară germană. O misiune aeriană germană funcționa în România din toamna lui 1940, sub comanda generalului Wilhelm Speidel.

Acvila cu svastică pe fanionul triunghiular al automobilului.
Detaliu decupat din fotografia inițială. Fanionul automobilului german. Piața Senatului, București, probabil de Bobotează, în 1941 sau 1942. Fotograf necunoscut. Fotografie alb-negru. Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Despre dimineața de 6 ianuarie 1941 știm și cum s-au desfășurat lucrurile. La 10.55, regele și Antonescu au plecat împreună de la Palatul Regal. În Piața Senatului i-a întâmpinat generalul Ilie Șteflea, comandantul paradei. După slujbă a urmat defilarea, pe Splai, în fața Palatului Justiției. Protocolul îi rezervase lui Horia Sima un loc în tribuna regală, alături de Mihai I și de Ion Antonescu. Cincisprezece zile mai târziu, la București începeau rebeliunea legionară și pogromul. Prezența celor trei la ceremonia din 1941 este documentată. Pe tribuna din fotografiile noastre, deocamdată, nu îl putem recunoaște cu siguranță pe vreunul dintre ei.

Rămâne deschisă chestiunea anului. La 6 ianuarie 1942, tot la Podul Senatului, s-a ridicat din nou o estradă. O amintește Petre Strihan, care tocmai intrase în guvern și fusese invitat să asiste la aruncarea crucii în Dâmbovița. Există și fotografii de la acea ceremonie în care pare că se distinge o scenă organizată foarte similar. Pentru a alege între cele două zile de Bobotează, ne-ar ajuta fotografii datate, comparative, în care să regăsim cât mai multe dintre elementele vizibile în imaginile noastre.

Share it if it’s worth it. Imaginile din acest articol fac parte din colecția www.muzeuldefotografie.ro / Alex Gâlmeanu. Imaginile pot fi utilizate în scop non-comercial, cu menționarea sursei. Nu ștergeți watermark-ul prezent pe imagini. Rezoluția hi-res și printurile sunt disponibile contra cost.

This entry was posted in Colectia Alex Galmeanu, colectia Muzeul de Fotografie, rare images. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.