Revenim în Bucureștiul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial prin două fotografii realizate în Piața Palatului Regal, în zona actualei Piețe a Revoluției. Recunoaștem Palatul Regal în stânga și hotelul Athénée Palace în dreapta. Între ele, vechea statuie ecvestră a lui Carol I domină piața, iar la picioarele monumentului sunt expuse două tancuri sovietice capturate.
Fotografiile sunt datate prin însemnările manuscrise păstrate pe ele: 22 octombrie 1942 și 26 octombrie 1942. Cele patru zile dintre cadre ne oferă două priviri asupra aceleiași amenajări, cu alți oameni opriți lângă vehicule și alte mici întâmplări ale străzii. Nu întâmplător publicăm fotografiile acum, ci profităm de faptul că ne aflăm tot la un sfârșit de octombrie, când se împlinesc exact 84 de ani de la realizarea acestor imagini.
Statuia lui Carol I reprezenta atunci o prezență nouă în București. Realizată de sculptorul croat Ivan Meštrović, fusese inaugurată la 9 mai 1939, în timpul domniei lui Carol al II-lea. Arhiva Radio România păstrează documentarea transmisiunii directe de la ceremonie, precum și însemnarea regelui despre inaugurarea monumentului dedicat predecesorului său. În fotografiile noastre, sculptura avea doar trei ani și jumătate. Arhiva Radio România.
Vechea statuie avea să fie distrusă după înlăturarea monarhiei. Monumentul aflat astăzi în această zonă este o altă lucrare, realizată de Florin Codre și amplasată în 2010. Fișa monumentului, DGAPMFP.
Cel puțin tancul din prim-plan este un T-28 sovietic, un model interbelic cu o configurație care poate părea neobișnuită astăzi: o turelă principală cu tun și două turele mici pentru mitraliere, amplasate în față. Carena lungă, numeroasele role ale trenului de rulare și panourile laterale care protejează suspensia completează identificarea. Exemplarul păstrat la Muzeul Tancurilor din Parola.
Cele două vehicule fuseseră aduse aici ca trofee de război. Un studiu publicat de Muzeul Municipiului București menționează că statuia lui Carol I a fost flancată de două tancuri sovietice capturate în 1941. Platformele joase pe care sunt așezate și dispunerea lor de o parte și de alta a soclului arată atenția acordată expunerii. Angelo-Barbu Popescu, „Statuile lui Ivan Meštrović din București”, p. 339.
Asocierea avea o funcție propagandistică evidentă. Sub reprezentarea regelui legat de câștigarea independenței erau așezate armele adversarului din războiul prezent. Putem citi această amenajare ca pe un exercițiu menit să lege prestigiul militar al trecutului de campania împotriva Uniunii Sovietice. Pentru regimul Antonescu, tancurile capturate și expuse în centrul capitalei ofereau și o dovadă materială a victoriilor prezentate publicului.
O notă interesantă e că în octombrie 1942 trupele române erau angajate în zona Stalingradului. Mai rămâneau câteva săptămâni până la ofensiva sovietică începută pe 19 noiembrie împotriva Armatei a 3-a române, la Cotul Donului. Noi știm astăzi ce avea să urmeze, dar nu avem idee ce știau, ce sperau sau de ce se temeau oamenii opriți lângă tancuri. Arhivele Militare Naționale Române, revista „Document”, nr. 85/2019.
Dincolo de subiectul militar, imaginile păstrează și un centru al Bucureștiului recent transformat. Palatul Regal avea înfățișarea rezultată din reconstrucțiile și extinderile interbelice, la care contribuise arhitectul N. N. Nenciulescu. Istoricul Palatului Regal, MNAR.
În dreapta, Athénée Palace prezintă deja fațada simplificată prin intervenția lui Duiliu Marcu din 1937. Arcadele înalte sunt ușor de recunoscut, iar pe colțul clădirii se distinge o parte din numele hotelului. Vedem această înfățișare înaintea avariilor provocate de bombardamentele din 1944. Istoria Athénée Palace.
Oamenii dau și ei o măsură a scenei. Lângă șenile, siluetele lor ne lasă să apreciem dimensiunile tancului. Unii se opresc aproape de platformă, alții continuă să meargă pe lângă gardul palatului. Interesul pentru exponate este vizibil.
Indicatorul „SENS INTERZIS” păstrează un detaliu al organizării circulației din piață la acea vreme. Automobilele din fața hotelului și trecătorii ne amintesc că piața continua să fie un loc al circulației cotidiene. În jurul tancurilor expuse, orașul își păstra mișcarea.
Share it if it’s worth it. Imaginile din acest articol fac parte din colecția www.muzeuldefotografie.ro / Alex Gâlmeanu. Imaginile pot fi utilizate în scop non-comercial, cu menționarea sursei. Nu ștergeți watermark-ul prezent pe imagini. Rezoluția hi-res și printurile sunt disponibile contra cost.
